ICCJ. Decizia nr. 4747/2012. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 4747/2012
Dosar nr. 414/1259/2011/al
Şedinţa publică de la 29 noiembrie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa comercială nr. 922/C din 31 mai 2011, Tribunalul Comercial Argeş a respins excepţiile invocate de pârâte, respectiv excepţia de netimbrare, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei A.T.A. SA - sucursala Argeş şi excepţia litispendenţei.
A admis acţiunea precizată formulată de reclamantul D.A.A., împotriva pârâtelor Ş.E., A.T.A. SA Bucureşti şi A.T.A. SA - Sucursala Argeş şi le-a obligat pe pârâte în solidar să plătească reclamantului suma de 258.000 Euro, în echivalent lei la data plăţii, despăgubiri civile.
Pârâtele au fost obligate în solidar la plata unei prestaţii periodice de 1.500 Euro lunar, în echivalent lei la data plăţii, începând cu luna iulie 2011 şi până la încetarea stării de nevoie a reclamantului, precum şi la plata sumei de 50.000 Euro, în echivalent lei la data plăţii, reprezentând daune morale şi la plata penalităţilor de întârziere în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere până la achitarea integrală a debitului. Au fost obligate pârâtele la plata sumei de 64.800 lei cheltuieli de judecată.
Prin cererea întemeiată pe dispoziţiile art. 281 alin. (1) C. proc. civ., reclamantul D.A.A. a solicitat lămurirea dispozitivului sentinţei comerciale nr. 922/C din 31 mai 2011, pronunţată de Tribunalul Comercial Argeş în dosarul cu nr. 414/1259/2011 în sensul că suma de 6.000 Euro lunar a fost acordată pe o perioadă de 10 luni - octombrie 2010 - iunie 2011 inclusiv, adică 246.000 lei, cât s-a menţionat şi în hotărârea judecătorească.
În motivarea cererii s-a arătat că se solicită lămurirea dispozitivului sentinţei cu privire la suma acordată de instanţă, respectiv suma de 6.000 Euro lunar, reprezentând prejudiciul produs ca urmare a faptului că reclamantul nu a executat contractul pe care îl avea încheiat cu SC E.G. SRL din Hunedoara, lucrări la care acesta s-a obligat să asigure o parte din finanţare şi să se ocupe de organizarea şantierului şi de obţinerea documentaţiei necesare.
Reclamantul a arătat că în concluziile depuse pentru data de 24 mai 2011, când s-a amânat pronunţarea iniţial, a indicat suma de 60.000 Euro, echivalent în lei 246.000, reprezentând suma cuvenită pe 10 luni în care nu a putut executa contractul, respectiv perioada octombrie 2010 - iunie 2011, iar în dispozitiv s-a arătat că a fost admisă în întregime acţiunea precizată, inclusiv această despăgubire.
Prin cererea întemeiată pe dispoziţiile art. 281 alin. (2) C. proc. civ., reclamantul D.A.A. a solicitat îndreptarea erorii materiale strecurată în dispozitivul sentinţei comerciale nr. 922/C din 31 mai 2011, pronunţată de Tribunalul Comercial Argeş în dosarul cu nr. 414/1259/2011, eroare ce constă în scrierea greşită a sumei de 60.000 Euro, în loc de 6.000 Euro lunar.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că în dispozitivul hotărârii primei instanţe este o eroare de calcul pentru suma stabilită cu titlu de despăgubiri, întrucât în motivarea hotărârii se stabileşte suma de 6.000 Euro lunar, în echivalent lei 246.000 (adică suma totală de 60.000 Euro), iar în dispozitiv, atunci când se adună sumele s-a trecut doar suma de 6.000 Euro în loc de 60.000 Euro, cât a fost acordat de instanţă.
Prin încheierea din data de 10 august 2011, Tribunalul Comercial Argeş, fila 148 dosar, a respins cererea de lămurire a dispozitivului sentinţei comerciale nr. 922/C din 31 mai 2011, formulată de reclamantul D.A.A., având în vedere că suma solicitată este inclusă în suma acordată de instanţă cu titlu de despăgubiri civile.
Prin încheierea din 6 septembrie 2011 Tribunalul Comercial Argeş, fila 152 dosar, a respins cererea petentului D.A.A., având ca obiect îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinţei comerciale nr. 922/C din 31 mai 2011, cu privire la scrierea greşită a sumei de 60.000 Euro, în loc de 6.000 Euro lunar.
Pârâtele Ş.E. şi A.T.A. SA Bucureşti - prin Sucursala Piteşti, au declarat apel împotriva sentinţei nr. 922/C din 31 mai 2011, pronunţate de Tribunalul Comercial Argeş, iar A.T.A. SA Bucureşti - prin Sucursala Piteşti a formulat şi cerere de suspendare a efectuării plăţii prestaţiei periodice în sumă de 1.500 Euro.
Împotriva încheierii de şedinţă din 10 august 2011 şi a încheierii de şedinţă din 6 septembrie 2011, a formulat apeluri reclamantul D.A.A., criticându-le pentru nelegalitate şi netemeinicie, prin prisma aceloraşi motive.
Intimata-apelantă SC A.T.A. SA Bucureşti a formulat întâmpinare la apelurile declarate de reclamant, solicitând respingerea acestora.
Prin decizia nr. 8/A-C din 25 ianuarie 2012, Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a Civilă, de contencios Administrativ şi Fiscal a amânat pronunţarea pe cererea de suspendare formulată de apelanta-pârâtă SC A.T.A. SA - prin Sucursala Piteşti la data de 30 ianuarie 2012.
A respins apelurile formulate de reclamantul D.A.A. împotriva încheierii de şedinţă din 10 august 2011 şi a încheierii de şedinţă din 6 septembrie 2011, pronunţate de Tribunalul Comercial Argeş, în dosarul nr. 414/1259/2011.
A amânat judecata apelurilor formulate de pârâtele Ş.E. şi A.T.A. SA, cu sediul în Bucureşti prin Sucursala Piteşti, la 22 februarie 2012.
Analizând apelurile formulate de reclamant, prin prisma motivelor invocate şi a apărărilor formulate prin întâmpinare, Curtea de Apel Piteşti a constatat că acestea sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
Cu privire la apelul îndreptat împotriva încheierii din data de 10 august 2011, prin care a fost respinsă cererea de lămurire a dispozitivului.
Astfel, potrivit art. 2811 alin. (1) C. proc. civ. „în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziţii potrivnice, părţile pot cere instanţei care a pronunţat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispoziţiile potrivnice";.
Din interpretarea acestui text a rezultat că acesta vizează numai lămuririle cu privire la dispozitivul hotărârii. Astfel, motivele de fapt şi de drept ce au stat la baza soluţiei pronunţată în dispozitiv nu intră sub incidenţa procedurii prevăzută de art. 2811 C. proc. civ., textul nevizând contrari etatea dintre considerente şi dispozitiv, ceea ce este susceptibil de lămurire, ca de altfel şi de punere în executare, fiind doar dispozitivul hotărârii judecătoreşti.
De altfel, curtea a constatat că ceea ce a fost solicitat prin cererea de precizare depusă la data de 3 mai 2011 (fila 50 dosar fond), respectiv suma de 258.000 Euro, cu titlu de despăgubiri (incluzând şi suma de 6.000 Euro, pe cererea precizatoare fiind operată cu scriere de mână, sub semnătură şi ştampilă, o modificare, prin adăugarea cuvântului lunar) a fost integral acordat prin sentinţa nr. 922/C din 31 mai 2011, prin care pârâtele au fost obligate să plătească reclamantului în solidar cu titlu de despăgubiri civile suma de 258.000 Euro. În măsura în care cuantumul pretenţiilor a fost greşit precizat de către reclamant ca fiind 258.000 Euro, o astfel de eroare nu ar putea fi în niciun caz îndreptată pe calea unei cereri de lămurire a dispozitivului.
Referitor la concluziile scrise depuse după rămânerea în pronunţare a cauzei, curtea a reţinut că, potrivit art. 132 C. proc. civ., precizarea câtimii obiectului cererii nu poate fi tăcută după rămânerea cauzei în pronunţare, ci doar în cursul dezbaterilor, înainte de închiderea acestora.
În ceea ce priveşte apelul formulat împotriva încheierii din data de 6 septembrie 2011, fila 152 dosar fond, curtea a constat că acesta este de asemenea nefondat, pentru următoarele considerente:
Noţiunea de greşeală materială are, în sensul art. 281 C. proc. civ., înţelesul de eroare materială vizibilă, săvârşită cu ocazia redactării hotărârii, astfel că pe această cale nu pot fi îndreptate greşelile de judecată care privesc fondul pricinii, neputându-se obţine completarea hotărârii sau interpretarea acesteia.
Curtea a constatat că ceea ce se solicită pe calea acestei cereri de îndreptare eroare materială este o altă soluţie neputând fi vorba de o eroare materială atâta vreme cât prin cererea precizatoare depusă la fila 50 din dosar, reclamantul a cerut cu titlu de despăgubiri civile suma de 258.000 Euro (în care a inclus şi prejudiciul rezultând din imposibilitatea de executare a contractului încheiat cu SC E.G. SRL), iar instanţa i-a acordat integral această sumă.
Împotriva deciziei nr. 8/A-C din 25 ianuarie 2012, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti - Secţia a Ii-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal, a declarat recurs reclamantul D.A.A., întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând în concluzie admiterea recursului, modificarea deciziei în sensul admiterii apelurilor astfel cum au fost formulate şi motivate.
În criticile formulate recurentul reclamant a susţinut în esenţă următoarele:
- Invocând dispoziţiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ. recurentul-reclamant a arătat că hotărârea instanţei de apel este nelegală, avându-se în vedere că nu a analizat critica sa, ce privea nemotivarea hotărârii instanţei de fond, cererile de îndreptare eroare materială, respectiv lămurire dispozitiv, acestea fiind respinse cu singura menţiune că trebuie avută în vedere hotărârea iniţială.
Recurentul reclamant a precizat că a solicitat lămurirea titlului cu privire la suma acordată de instanţă cu titlu de despăgubiri, întrucât în motivarea hotărârii se stabileşte suma de 6.000 Euro lunar, în echivalent lei reprezentând 246.000 lei (adică suma totală de 60.000 Euro), iar în dispozitiv, atunci când se adună sumele s-a trecut doar suma de 6.000 Euro în loc de 60.000 Euro, cât a fost acordat de instanţă.
A mai arătat că, în concluziile depuse pentru data de 24 mai 2011, când s-a amânat pronunţarea iniţial, a indicat suma de 60.000 Euro, echivalent în lei 246.000, reprezentând suma cuvenită pe 10 luni în care nu a putut executa contractul, respectiv perioada octombrie 2010 - iunie 2011, iar în dispozitiv s-a arătat că a fost admisă în întregime acţiunea precizată, inclusiv despăgubirea solicitată.
Recurentul a mai susţinut că a solicitat obligarea pârâtelor la plata unei prestaţii periodice lunare, doar începând cu luna iulie 2011 şi nu începând cu luna noiembrie 2010, când s-a produs accidentul, tocmai în considerarea faptului că pentru perioada anterioară lunii iulie 2011, a avut un contract care i-ar fi adus un venit stabilit de comun acord cu SC E.G. SRL astfel că instanţa a analizat cronologic această situaţie şi a acordat despăgubiri diferenţiat: pentru perioada octombrie 2010 - iunie 2011, în funcţie de acest contract, iar pentru perioada ulterioară lunii iunie 2011, o sumă fixă lunară.
Prin cererea sa reclamantul a menţionat faptul că a cerut numai lămurirea dispozitivului, în sensul celor precizate în scris.
- Hotărârea instanţei de apel cuprinde motive contradictorii, întrucât prima instanţă a decis că dispozitivul e clar şi a respins cererea de lămurire a acestuia, iar în apel s-a reţinut că hotărârea primei instanţe este corectă, reţinând că suma stabilită prin dispozitiv este de 258.000 Euro, dar însumând valorile menţionate în considerente, atât cele în euro dar şi pe cele în lei, valoarea este mai mare decât cea din dispozitiv. Pentru ca la a doua sumă menţionată în fila 5 în considerente e trecută valoarea de 6.000 Euro lunar, adică 246.000 lei, echivalentul a 60.000 Euro, invocând art. 304 pct. 7 C. proc. civ.
Analizând decizia nr. 8/A-C din 25 ianuarie 2012, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti - Secţia a Ii-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal, în raport de criticile formulate şi temeiurile de drept arătate şi ţinând cont de limitele controlului de legalitate, înalta Curte a constatat că recursul este nefondat avându-se în vedere următoarele considerente:
Recurentul a solicitat prin cererea formulată, în baza art. 2811 alin. (1) C. proc. civ. să se lămurească dispozitivul sentinţei comerciale nr. 922/C din 31 mai 2011, pronunţată de Tribunalul Comercial Argeş în dosarul cu nr. 414/1259/2011 în sensul că suma de 6.000 Euro lunar a fost acordată pe o perioadă de 10 luni - octombrie 2010 - iunie 2011 inclusiv, adică 246.000 lei, cât s-a menţionat şi în hotărârea judecătorească.
Este adevărat că art. 281 alin. (1) C. proc. civ., prevede că în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziţii potrivnice, părţile pot cere instanţei care a pronunţat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispoziţiile potrivnice.
Prin lămurirea hotărârii nu poate fi modificat dispozitivul, ci se clarifică, se interpretează doar măsurile dispuse de instanţă prin hotărârea a cărei lămurire se doreşte.
Această procedură a fost pusă la dispoziţia părţii interesare atunci când, din culpa instanţei dispozitivul hotărârii nu este suficient de clar, ceea ce poate genera dificultăţi în executare.
Din examinarea criticilor formulate de recurent, înalta Curte a constatat că acestea se referă la fondul hotărârii, astfel că aceasta nu poate fi reformată pe calea acestei proceduri, adică a unei cereri întemeiate pe dispoziţiile art. 2811 alin. (1) C. proc. civ., acest text nevizând contrarietatea dintre considerente şi dispozitiv, întrucât ceea ce e susceptibil de lămurit, ca de altfel şi de punere în executare, este numai dispozitivul hotărârii judecătoreşti.
Nu se poate reţine nici critica cu privire la motivarea contradictorie a hotărârii recurate, întrucât instanţa de apel a motivat clar decizia, arătând de ce nu este necesară lămurirea dispozitivului sentinţei civile nr. 922/C din 31 mai 2011, pronunţată de Tribunalul Comercial Argeş.
Recurentul doreşte de fapt o nouă judecată, pe fond, a cererii sale, solicitând analiza probelor din dosar, fiind nemulţumit de interpretarea acestora şi de soluţia care s-a pronunţat, însă acest lucru nu este posibil printr-o cerere de lămurire a dispozitivului hotărârii, aşa cum în mod corect a reţinut şi instanţa de apel.
Referitor la respingerea apelului declarat împotriva încheierii din 6 septembrie 2011 prin care s-a respins cererea reclamantului D.A.A. de îndreptare a erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinţei comerciale nr. 922/C din 31 mai 2011, cu privire la scrierea greşită a sumei de 60.000 Euro, în loc de 6.000 Euro lunar se constată că şi pe acest aspect decizia instanţei de apel este legală.
Potrivit art. 281 alin. (1) C. proc. civ. „Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere";.
Noţiunea de greşeală materială are, în sensul art. 281 alin. (1) C. proc. civ., înţelesul de eroare materială vizibilă, săvârşită cu ocazia redactării hotărârii, astfel că pe această cale nu pot fi îndreptate greşelile de judecată care privesc fondul pricinii, neputându-se obţine completarea hotărârii sau interpretarea acesteia.
Curtea a constatat că ceea ce se solicită pe calea acestei cereri de îndreptare eroare materială este de fapt o altă soluţie neputând fi vorba de o eroare materială atâta vreme cât prin cererea precizatoare depusă la fila 50 din dosar, reclamantul a cerut, cu titlu de despăgubiri civile, suma de 258.000 Euro (în care a inclus şi prejudiciul rezultând din imposibilitatea de executare a contractului încheiat cu SC E.G. SRL), iar instanţa i-a acordat integral această sumă.
Pentru aceste motive, în baza art. 312 alin. (1), art. 2811 alin. (1) şi art. 281 C. proc. civ., înalta Curte a constatat că decizia nr. 8/A-C din 25 ianuarie 2012, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti - Secţia a Ii-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal este legală, urmând a respinge recursul declarat de reclamant, ca nefondat
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul D.A.A. împotriva deciziei nr. 8/A-C din 25 ianuarie 2012, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti - Secţia a Ii-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal, ca nefundat
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 29 noiembrie 2012
| ← ICCJ. Decizia nr. 4746/2012. Civil. Obligatia de a face. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4748/2012. Civil. Pretenţii. Recurs → |
|---|
