ICCJ. Decizia nr. 4823/2012. Civil. Actiune în daune contractuale. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA a II-a CIVILĂ
Decizia nr. 4823/2012
Dosar nr. 26446/3/2008
Şedinţa publică de la 5 decembrie 2012
Asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti - secţia a VI-a comercială la data de 8 iulie 2008, reclamanţii C.A. şi C.A. au chemat în judecată pe pârâta SC A.R.E. SRL, solicitând instanţei obligarea pârâtei la achitarea sumei de 170.015 lei, reprezentând restul de preţ de achitat conform contractului de vânzare-cumpărare din 03 martie 2006, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.
La data de 15 iulie 2008 reclamanţii au completat cererea introductivă şi au solicitat atât achitarea sumei de 170.015 lei cu titlu de rest de preţ, cât şi să se constate îndeplinite obligaţiile contractuale, respectiv să fie obligată pârâta la semnarea procesului verbal de recepţie finală pentru toate lucrările. În subsidiar, s-a solicitat să se constate rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare şi să se dispună repunerea părţilor în situaţia anterioară.
La termenul de judecată din data de 3 noiembrie 2008 pârâta SC A.R.E. SRL a depus la dosarul cauzei cerere reconvenţională, prin care a solicitat obligarea reclamanţilor-pârâţi la executarea lucrărilor de remediere a viciilor ascunse descoperite în subsolul imobilului, obligarea acestora la plata de daune-cominatorii de 500 lei pe zi de întârziere calculate de la data pronunţării hotărârii instanţei de fond până la remedierea completă a viciilor ascunse. Totodată, s-a solicitat instanţei să autorizeze SC A.R.E. SRL să execute lucrările de remediere prin obligarea reclamanţilor-pârâţi să permită accesul acestei societăţi în tot subsolul imobilului, în situaţia în care reclamanţii-pârâţi nu trec în termen de 30 de zile de la data pronunţării hotărârii instanţei de fond la executarea acestora.
Prin sentinţa nr. 6668 din 1 iunie 2010, a fost admisă în parte cererea principală astfel cum a fost precizată de reclamanţii-pârâţi C.A. şi C.A., în contradictoriu cu pârâta-reclamantă SC A.R.E. SRL. S-a dispus obligarea pârâtei reclamante la plata către reclamanţii-pârâţi a sumei de 109.148,39 lei cu titlu de rest preţ, respingerea capetelor 2 şi 3 ale cererii principale precum şi a capătului doi de cerere subsidiar, ca neîntemeiate. A fost admisă în parte cererea reconvenţională. S-a dispus obligarea reclamanţilor-pârâţi la executarea lucrărilor de remediere a viciilor ascunse descoperite în subsolul imobilului situat în Bucureşti, constând în realizarea termoizolaţiei vată 5 cm la intrados planşeu peste garaj, demontare şi refacere plafon fals prin gipscarton, zugrăveli tavan. S-a respins capătul de cerere privind obligarea reclamanţilor-pârâţi la plata de daune-cominatorii de 500 lei pe zi de întârziere ca neîntemeiat. S-a admis capătul de cerere privind autorizarea pârâtei-reclamante să execute lucrările de remediere a viciilor în sensul că au fost obligaţi reclamanţii-pârâţi să permită accesul pârâtei-reclamante în tot subsolul imobilului în situaţia în care aceştia nu vor trece, în termen de 30 de zile de la data pronunţării hotărârii la executarea lucrărilor de remediere. A fost respins capătul de cerere de obligare a reclamanţilor-pârâţi la plata de daune cominatorii de 1000 de lei pe zi de întârziere ca neîntemeiat şi s-a luat act că părţile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentinţe, pârâta SC A.R.E. SRL a declarat apel, care, prin decizia civilă nr. 80/2012 din 21 februarie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a V-a civilă, a fost admis, a fost schimbată în parte sentinţa apelată, în sensul că a fost respinsă în tot acţiunea principală. Au fost păstrate celelalte dispoziţii ale sentinţei şi a fost obligată intimata la plata către apelantă a sumei de 3.901,98 lei cheltuieli de judecată.
În termen legal, împotriva acestei decizii reclamanţii C.A. şi C.A. au declarat recurs, invocând în drept dispoziţiile art. 304 pct. 6, 7 şi 9 C. proc. civ.
Intimata-pârâtă SC A.S. SRL Bucureşti nu a formulat întâmpinare, iar la data de 28 noiembrie 2012 a transmis, prin fax, cerere prin care a solicitat instanţei să ia act de tranzacţia judiciară intervenită între părţi din 30 octombrie 2012 autentificată de către B.N.P. S.L.I. şi să se dispună în consecinţă.
La termenul din data de 5 decembrie 2012 mandatara recurenţilor a solicitat să se ia act de tranzacţia judiciară intervenită între părţi.
Cum problema timbrajului se analizează prioritar oricărei cereri, excepţii, motive de casare, înalta Curte, conform art. 137 C. proc. civ. raportat la art. 20 alin. (1)-(3) din Legea nr. 146/1997 modificată şi completată şi la dispoziţiile art. 3021 alin. (2) C. proc. civ. potrivit cărora „la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru";, a luat în examinare excepţia netimbrării cererii de recurs şi a reţinut:
Recurenţii-reclamanţi au fost legal citaţi pentru termenul din 5 decembrie 2012, cu menţiunea de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 2515,65 lei şi 5 lei timbru judiciar (filele 15 şi 16 dosar recurs), dar aceştia, în mod nejustificat, nu şi-au îndeplinit obligaţia legală a timbrării recursului.
Or, prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate, atât de persoanele fizice, cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă, de regulă primul termen de judecată.
Potrivit dispoziţiilor art. 9 din Ordonanţa nr. 32/1995 a Guvernului României, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru şi timbru judiciar, cererea părţii se anulează, după caz, ca netimbrată sau ca insuficient timbrată.
Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat, că recurenţii-reclamanţi nu s-au conformat obligaţiei de timbrare potrivit menţiunii din citaţia pentru termenul de judecată din 5 decembrie 2012, când procedura a fost legal îndeplinită, că în cauză nu operează scutirea legală de obligaţia timbrării, înalta Curte urmează să dea eficienţă dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv celor ale art. 35 alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a legii şi ale art. 9 din O.G. nr. 32/1995 şi să dispună anularea recursului declarat de reclamanţii C.A. şi C.A., ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează recursul declarat de reclamanţii C.A. şi C.A. împotriva deciziei civile nr. 80/2012 din 21 februarie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - secţia a V-a civilă, ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 decembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4792/2012. Civil. Acţiune în anularea... | ICCJ. Decizia nr. 4826/2012. Civil. Pretenţii. Recurs → |
|---|
