ICCJ. Decizia nr. 530/2012. Civil. Obligatia de a face. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 530/2012
Dosar nr. 3934/99/2010
Şedinţa publică din 8 februarie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 207/COM din 1 februarie 2011, Tribunalul Iaşi, secţia comercială şi de contencios administrativ, a respins excepţiile privind lipsa calităţii de reprezentat a administratorului judiciar „N.E.” I.P.U.R.L., lipsa calităţii procesuale pasive a SC C.D. SRL şi inadmisibilitatea acţiunii, invocate de pârâta SC C.D. SRL.
A fost respinsă acţiunea formulată de reclamanta SC V. SRL Botoşani, prin administrator judiciar „N.E.” I.P.U.R.L., în contradictoriu cu pârâta SC C.D. SRL.
Pentru a se pronunţa astfel, tribunalul a reţinut că sunt neîntemeiate excepţia lipsei calităţii de reprezentant a administratorului judiciar N.E. I.P.U.R.L şi excepţia nulităţii cererii de chemare în judecată, pentru neindicarea sediului administratorului judiciar.
Instanţa a constatat că la dosar s-au depus încheierea nr. 34 din 2 decembrie 2009 a Tribunalului Botoşani - judecător sindic, prin care se face dovada numirii în calitate de administrator judiciar a N.E. I.P.U.R.L. Botoşani şi relaţii privind sediul administratorului.
A fost respinsă, de asemenea, şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei SC C.D. SRL.
Tribunalul a reţinut că, între reclamantă şi pârâta SC C.D. SRL a fost încheiat contractul de subantrepriză nr. 667 din 14 aprilie 2008, iar acţiunea se întemeiază pe dispoziţiile art. 54 alin. (1) şi art. 58 alin. (1), potrivit cărora: „la terminarea lucrărilor subantreprenorul va notifica C.D. că sunt îndeplinite condiţiile de recepţie, solicitând convocarea comisiei de recepţie”.
Faţă de aceste prevederi legale şi de conţinutul adresei nr. 837 din 16 iulie 2009, emisă de pârâtă către reclamantă, a fost respinsă şi excepţia privind inadmisibilitatea cererii formulate de reclamantă.
Cu privire la fondul cauzei, tribunalul a reţinut că, potrivit art. 39 din Contractul de subantrepriză nr. 667 din 14 aprilie 2008, perioada de garanţie de bună execuţie a lucrărilor este de 12 luni şi se calculează începând cu data recepţiei la terminarea lucrărilor; recepţia lucrărilor se va face în conformitate cu prevederile HG nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora şi că după expirarea perioadei garanţiei de bună execuţie, Construct Design va efectua Recepţia finală.
Din coroborarea dispoziţiilor art. 8 din HG nr. 273/1994 cu dispoziţiile art. 58 şi următoarele din contractul încheiat între părţi, instanţa a reţinut că părţile au condiţionat convocarea comisiei de recepţie de „terminarea lucrărilor”, respectiv de executarea acestora în conformitate cu graficul de execuţie. Or, pârâta a invocat că reclamanta a executat lucrările defectuos, iar aceasta din urmă nu a făcut nicio dovadă a susţinerilor sale (nu a fost depus graficul de execuţie şi nici alte înscrisuri din care să rezulte executarea conformă a lucrărilor).
Faţă de aceste considerente, apreciind că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 58 şi următoarele din contractul părţilor, coroborate cu dispoziţiile art. 12 din Regulament privind recepţia lucrărilor, aprobat prin HG nr. 273/1994, instanţa a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată.
Prin Decizia nr. 57 din 4 iulie 2011, Curtea de Apel Iaşi, secţia comercială, a respins apelul declarat de reclamanta SC V. SRL şi cererea de aderare la apel formulată de pârâta SC C.D. SRL, reţinând următoarele:
Referitor la apelul reclamantei SC V. SRL Botoşani, prin administrator judiciar, instanţa de apel a constatat că este nefondat, în condiţiile în care tribunalul a stabilit judicios situaţia de fapt şi a aplicat corect dispoziţiile relevante, reţinând din probele administrate (procesul - verbal de control din 5 martie 2010 şi corespondenţa purtată între SC C.D. SRL şi SC V. SRL, depuse în copie la filele 39 - 43 ale dosarului Tribunalului Iaşi) - că lucrările nu au fost executate de SC V. SRL potrivit dispoziţiilor contractuale, nefiind - în consecinţă - întrunite condiţiile de convocare a recepţiei.
În ce priveşte aderarea la apel curtea a constatat că nu poate fi primită, reţinând că la 22 noiembrie 2010 s-a depus la tribunal o cerere de intervenţie în interesul pârâtei, formulată de SC M.I. SA, dar că în şedinţa publică din 25 ianuarie 2011 Tribunalul Iaşi a hotărât respingerea acesteia, rămânând în pronunţare pe fondul pricinii.
Chiar dacă procedeul primei instanţe nu constituie o pronunţare expresă în ce priveşte intervenţia accesorie, curtea a reţinut că articolul 281 indice 2 C. proc. civ., introdus prin Legea nr. 202/2010 (text aplicabil la data pronunţării hotărârii supuse apelului de faţă), stabileşte că nu poate fi cerută completarea hotărârii pe calea apelului sau recursului, ci numai în condiţiile acestui text procedural.
S-a considerat că în măsura în care aderării la apel i se aplică aceleaşi prevederi ca şi apelului, apare inadmisibilă completarea sentinţei, cerută în aderarea la apel, iar în ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei, curtea a constatat că este neîntemeiată aderarea la apel, faţă de prevederile art. 58 alin. (1) din Contractul de subantrepriză încheiat între părţi, pe care şi-a întemeiat reclamanta cererea de chemare în judecată.
Împotriva deciziei, SC V. SRL - prin administrator judiciar N.E. I.P.U.R.L. a declarat recurs pe care l-a întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 8, 9 şi 10 C. proc. civ. susţinând următoarele:
- Relaţiile comerciale dintre părţi s-au derulat normal până la sfârşitul anului 2008, când intimata a dispus sistarea lucrărilor pentru o perioadă nedeterminată prin procesul-verbal nr. 2273 din 20 noiembrie 2008.
Recurenta susţine că până la data sistării lucrărilor a executat lucrările conform contractului şi că, la solicitarea de a i se comunica punctul de vedere cu privire la derularea contractului pentru investiţia „locuinţe colective” i s-a comunicat că poate relua lucrările cu menţiunea că lucrările în discuţie (aferente contractului de subantrepriză nr. 667 din 14 aprilie 2008) vor fi coordonate direct de către beneficiar.
În opinia recurentei, lucrările luate în subantrepriză erau reglementate de un contract valabil încheiat, iar pârâta – cu rea-credinţă – a modificat unilateral condiţiile contractuale, condiţionând continuarea lucrărilor suspendate pe perioada friguroasă de noi oferte.
De asemenea, se mai arată că lucrările au fost efectuate, iar partea neexecutată datorită culpei intimatei a fost executată de un alt antreprenor, urmărindu-se de către pârâtă să se creeze o situaţie incertă astfel încât să se obţină restituirea garanţiei de bună execuţie.
Apreciază recurenta că instanţa de apel nu a avut în vedere adresa nr. 109 din 2 martie 2010, care confirmă faptul că lucrările au fost integral executate şi subliniază că nefinalizarea lucrărilor nu s-a datorat culpei sale, ci faptului că subantreprenorul a suspendat contractul.
Contrar susţinerilor pârâtei şi ale instanţei, recurenta arată că - la momentul suspendării executării lucrărilor - cele deja executate corespundeau parametrilor de calitate prevăzuţi în contract şi fuseseră achitate integral, iar aşa-zisele lipsuri invocate de pârâtă nu puteau să împiedice convocarea comisiei de recepţie.
Prin urmare, se consideră că starea de fapt reţinută îi aduce importante prejudicii prin imposibilitatea recuperării garanţiei de bună execuţie, în cuantum de 253.092,06 lei şi că reaua-credinţă a pârâtei a generat promovarea acţiunii sale în justiţie.
Cererea de recurs formulată de reclamantă este lovită de nulitate conform art. 3021 lit. c) pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Prealabil analizei se impune a se arăta că – prin cererea de recurs – s-a invocat ca temei şi pct. 10 al art. 304 C. proc. civ., punct ce a fost abrogat, prin art. I pct. 1111 din OUG nr. 138/2000 astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare a ordonanţei nr. 219/2006 situaţie în care nu poate face obiectul analizei.
În ce priveşte celelalte motive de nelegalitate, întemeiate pe dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ. ce vizează interpretarea greşită a actului juridic dedus judecăţii, schimbarea naturii ori înţelesului lămurit şi vădit neîndoielnic al acestuia şi lipsa temeiului legal al hotărârii atacate ori încălcarea şi aplicarea greşită a legii se constată că au fost indicate în mod formal nefiind susţinute de niciun argument concret care să se subsumeze vreunuia din cele două texte.
Prin susţinerile conţinute de cererea de recurs, recurenta descrie relaţia contractuală derulată cu pârâta şi aduce în discuţie aspecte ce ţin de stabilirea situaţiei de fapt şi de probatoriile administrate în fazele procesuale anterioare, considerând că actele emise de intimată nu pot proba o situaţie de fapt, care să poată fi evaluată legal, în detrimentul probelor sale.
De asemenea, recurenta susţine reaua – credinţă a intimatei în derularea raporturilor contractuale cu trimitere tot la situaţia de fapt şi consideră că situaţia de fapt stabilită îi aduce importante prejudicii prin aceea că nu mai are posibilitatea recuperării garanţiei de bună execuţie.
Având în vedere cele anterior menţionate precum şi faptul că, în calea de atac a recursului, atribuţiile instanţei de recurs sunt strict limitate numai la analiza motivelor de nelegalitate reglementate de art. 304 pct. 1 – 9 C. proc. civ., instanţa va da eficienţă dispoziţiilor art. 3021 lit. c) C. proc. civ. şi va constata nulitatea cererii de recurs, motivat de faptul că aceasta nu cuprinde dezvoltarea motivelor de nelegalitate, acestea fiind indicate doar în mod formal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nulitatea cererii de recurs formulată de reclamanta SC V. SRL - PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR N.E. I.P.U.R.L.- BOTOŞANI împotriva deciziei nr. 57 din 4 iulie 2011, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 februarie 2012.
← ICCJ. Decizia nr. 527/2012. Civil. Pretenţii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 524/2012. Civil. Pretenţii. Recurs → |
---|