ICCJ. Decizia nr. 568/2012. Civil. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr.568/2012
Dosar nr.30263/211/2011
Şedinţa din camera de consiliu de la 1 februarie 2012
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instanţe la data de 11 noiembrie 2011 de către executor bancar L.I.V. din cadrul Corpului executorilor bancari al - SC B. SA, s-a solicitat încuviinţarea executării silite a titlului executoriu - contract de credit din 29 octombrie 2009.
În drept cererea a fost întemeiata pe dispoziţiile art. 373¹ alin. (1) C. proc. civ., art. 9 alin. (1) din Ordinul ministrului justiţiei nr. 1661/C/2007.
Cererea a fost legal timbrata cu 10 lei taxa judiciara de timbru si 0,30 lei timbru judiciar.
Prin încheierea nr. 13181/CC din 18 noiembrie 2011 Judecătoria Cluj-Napoca a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Cluj-Napoca, ridicată din oficiu de către instanţă şi, pe cale de consecinţă:
A declinat competenţa privind soluţionarea cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.
În motivarea sentinţei s-a reţinut că potrivit art. 3731 C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, publicata in M. Of. nr. 714 din 26 octombrie 2010, cererea de executare silita, însoţită de titlul executoriu, se depune la executorul judecătoresc, daca legea nu prevede altfel, iar acesta, în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea cererii, va solicita instanţei de executare încuviinţarea executării silite, instanţa urmând a se pronunţa asupra cererii de încuviinţare a executării silite printr-o singură încheiere data in camera de consiliu, fără citarea parţilor, în termen de cel mult 7 zile de la înregistrarea cererii de încuviinţare a executării silite.
Totodată, potrivit art. 373 C. proc. civ., de asemenea modificat prin Legea nr. 202/2010, dacă prin lege nu se dispune altfel, hotărârile judecătoreşti si celelalte titluri executorii se executa de executorul judecătoresc din circumscripţia Curţii de Apel in care urmează sa se efectueze executarea, ori in cazul urmăririi bunurilor, de către executorul judecătoresc din circumscripţia judecătoriei in care se afla acestea (…). Instanţa de executare este judecătoria in circumscripţia căreia se va face executarea, in afara cazurilor in care legea dispune altfel.
În condiţiile in care procedura încuviinţării executării silite reprezintă o procedura necontencioasa, nefiind stabilit vreun drept potrivnic raportat la o alta persoana, instanţa este datoare potrivit art. 334 C. pr. civ sa îşi verifice din oficiu competenta. Textul legal arătat nu distinge după cum este vorba despre o competenta absoluta sau relativa, o competenta materiala sau teritoriala, dispoziţiile art. 334 C. proc. civ. având caracter imperativ.
Prin prisma acestei reglementari legale, instanţa a constatat că în speţă cererea executorului bancar de încuviinţare a executării silite priveşte executarea silita împotriva unui debitor al cărui domiciliu se afla in localitatea Bucureşti.
Instanţa a apreciat ca Judecătoria Cluj-Napoca nu este competenta teritorial sa soluţioneze aceasta cerere chiar daca a fost indicat ca terţ poprit Banca Transilvania cu sediul în Cluj-Napoca, întrucât în cauză nu s-a depus nici o dovada care să ateste calitatea de terţ poprit a băncii respective.
Prin sentinţa civilă nr. 9578 din 07 decembrie2011 Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, secţia a II-a civilă, a admis excepţia necompetenţei teritoriale.
A declinat soluţionarea cauzei privind pe creditoarea SC B. SA, şi pe debitoarea P.F., în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.
A constatat ivit conflictul negativ de competenţă.
A înaintat cauza în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.
Instanţa a constatat ca, potrivit art. 3731 alin (2) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr 202/2010, încuviinţarea executării silite se face de către instanţa de executare, art. 373 alin. (2) C. proc. civ., stabilind competenţa materială şi teritorială în favoarea judecătoriei în circumscripţia căreia se va face executarea, în afara cazurilor în care legea nu dispune altfel.
În cauză, instanţa a avut în vedere că, în cuprinsul cererii creditorul a precizat expres că solicită încuviinţarea executării silite prin poprire, la Banca Transilvania, cu sediul in Cluj Napoca. Astfel, ţinând cont de principiul disponibilităţii. rezulta ca societatea creditoare doreşte realizarea executării pe raza de competenţă a Judecătoriei Cluj-Napoca, neavând relevanta, din acest punct de vedere, domiciliul debitorului, întrucât nici o dispoziţie a Codului de procedura civila nu impune ca executarea împotriva unui debitor să se facă doar in raza domiciliului sau, in condiţiile in care poate deţine bunuri imobile/mobile sau conturi in circumscripţia altor instanţe.
Instanţa a apreciat că nu este competentă să soluţioneze cererea, întrucât executarea silită urmează a se face în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Cluj-Napoca, aceasta fiind în drept să soluţioneze cererea conform art. 373 alin. (2) C. proc. civ.
Înalta Curte, investită cu soluţionarea conflictul de competenţă, urmează a stabili competenţa în favoarea Judecătorului Sectorului 5 Bucureşti pentru următoarele considerente:
Încuviinţarea executării silite este de competenţa instanţei de executare, care este judecătoria în circumscripţia căreia se face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.
Instanţa de executare este judecătoria iar identificarea acesteia din punct de vedere teritorial se va face în raport de ipotezele în care urmează a se face executarea, respectiv locul, situării bunurilor debitorului ori, a domiciliului său, sau domiciliu/sediul terţului poprit în cazul popririi.
Criteriile obiective enunţate permit determinarea „instanţei de executare", precum şi criteriul sediul executorului judecătoresc ce va efectua executarea silită.
Raportarea la un alt criteriu, subiectiv (voinţa creditoarei sau a executorului judecătoresc) excede normelor legale şi nu poate constitui în accepţiunea normelor de procedură evocate un reper în determinarea instanţei de executare.
Executorii bancari îşi desfăşoară activitatea în temeiul dispoziţiilor cuprinse în Legea nr. 58/1998 şi a statutului corpului executorilor bancari iar actele întocmite de aceştia au aceeaşi valoare juridică ca şi cele întocmite de executorii judecătoreşti şi trebuie să respecte normele de procedură privind executarea silită.
Încuviinţarea executării silite, inclusiv respingerea cererii de încuviinţare a executării în condiţiile art. 3731 alin. (4) C. proc. civ. trebuie să se facă de instanţa competentă.
Lăsarea unei faze a procesului civil la aprecierea reprezentantului unui serviciu administrativ, încalcă dreptul părţilor la un proces echitabil consfinţit de art. 21 din Constituţia României.
Legalitatea începerii procedurii de executare produce efecte asupra tuturor actelor de executare ulterioare şi, prin urmare, asupra tuturor părţilor implicate în această procedură.
Executarea silită nu trebuie privită unilateral, numai din perspectiva creditorului şi a drepturilor acestuia, ci şi din perspectiva debitorului, căruia deopotrivă trebuie să i se asigure toate garanţiile la un proces echitabil, prin înlăturarea oricăror posibilităţi de abuz şi a eventualelor demersuri şicanatorii.
Lipsa unui control real şi eficient al instanţei prin determinarea unor criterii obiective în stabilirea competenţei teritoriale, poate avea ca efect prelungirea executării silite, cu încălcarea principiului celerităţii executării silite.
Raportat la faptul că în cauză nu s-a făcut dovada existenţei calităţii de "terţ poprit" a Băncii Transilvania, singurul criteriu obiectiv pentru determinarea instanţei competente teritorial este cel al domiciliului debitorului, respectiv Judecătoria sectorului 5 Bucureşti.
Având în vedere aceste considerente, urmează ca în baza dispoziţiile art. 22 C. proc. civ., a se stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoria sectorului 5 Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 februarie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 562/2012. Civil | ICCJ. Decizia nr. 559/2012. Civil. Limitarea exercitării... → |
|---|
