ICCJ. Decizia nr. 5706/2012. Civil. îndreptare eroare materială. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 5706/2012
Dosar nr. 10309/105/2006
Şedinţa publică din 25 septembrie 2012
Deliberând asupra recursului civil de faţă, în condiţiile art. 256 C. proc. civ. constată următoarele:
Prin decizia din 3 decembrie 2008, Curtea de Apel Ploieşti, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins, ca nefondat, recursul declarat de pârâta B.M. împotriva deciziei civile nr. 104 din 13 februarie 2007 a Tribunalului Prahova şi a obligat recurenta la 263,06 RON cheltuieli de judecată către intimaţii C.I. şi C.G.
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă la data de 23 aprilie 2012, petenta B.M. a învederat că solicită îndreptarea erorilor materiale strecurate în decizia din 03 decembrie 2008.
În motivarea cererii s-a arătat că hotărârea pronunţată este nedreaptă, că a depus la dosar taxele de timbru şi timbru judiciar şi erau dovezi pentru apărare.
A mai precizat petenta că probele administrate erau suficiente.
Ulterior prin cerere scrisă depusă la dosar, petenta a arătat că solicită respingerea cheltuielilor constând în transport care sunt nejustificate, iar intimatul nu avea nicio calitate.
Prin încheierea de şedinţă din data de 17 mai 2012, Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, a respins, ca neîntemeiată cererea de îndreptare eroare materială formulată de petenta B.M., în contradictoriu cu intimaţii C.I. şi C.G., privind decizia din 3 decembrie 2008.
Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel, a reţinut că potrivit art. 281 alin. (1) C. proc. civ., erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere.
În speţă, deşi petenta a formulat cerere de îndreptare eroare materială şi a motivat demersul judiciar pe nemulţumiri legate de modul de soluţionare a cauzei de către instanţa de recurs, inclusiv sub aspectul obligării la piaţa cheltuielilor de judecată.
Ori, acestea nu se circumscriu erorilor materiale la care face referire dispoziţia legală menţionată în precedent, aşa încât cererea petentei este neîntemeiată.
Împotriva încheierii de şedinţă mai sus-menţionată a declarat recurs petenta B.M., susţinând că instanţa nu a analizat cererea sa şi faptul că a depus taxa de timbru pentru soluţionarea cauzei, şi că nu a avut în vedere faptul că intimaţii nu au depus probe la dosar.
Recursul este inadmisibil, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Obiect al prezentului recurs este încheierea prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de îndreptare eroare materială formulată de petenta privind o decizie pronunţată în recurs.
Potrivit dispoziţiilor art. 2813 C. proc. civ., încheierile pronunţate în temeiul art. 281 (privind erorile materiale strecurate în hotărâri sau încheieri), art. 281 (privind lămurirea dispozitivului hotărârii) şi art. 281 (privind completarea hotărârii) sunt supuse aceloraşi căi de atac ca şi hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispoziţiilor potrivnice ori completarea.
Ca urmare, având în vedere că încheierea recurată a vizat o cerere de îndreptare eroare materială privind decizia dată în cadrul recursului şi că decizia pronunţată este irevocabilă, nefiind supusă niciunei căi de atac, încheierea privind cererea de îndreptare eroare materială are acelaşi caracter irevocabil, nefiind supusă astfel recursului.
3. Rezultă că, deducând judecăţii în recurs o încheiere irevocabilă, partea a atins la obţinerea unei judecăţi în afara cadrului legal, ceea ce nu poate fi primit.
Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte constată că recursul declarat împotriva încheierii irevocabile este inadmisibil, deoarece nu este recunoscut de lege drept o cale de atac viabilă în ipoteza dată, urmând a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petenta B.M. împotriva încheierii de şedinţă din data de 17 mai 2012 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 septembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 57/2012. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5707/2012. Civil. Pretenţii. Recurs → |
|---|
