ICCJ. Decizia nr. 6191/2012. Civil. Revendicare imobiliară. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 6191/2012
Dosar nr. 37/3/1997
Şedinţa publică din 11 octombrie 2012
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti la data de 04 aprilie 2011, petentul S.M., în calitate de moştenitor al reclamantului S.D., a solicitat îndreptarea erorii materiale din dispozitivul sentinţei civile nr. 788 din 12 octombrie 1998, în sensul că imobilul din litigiu este situat pe str. Soldat I.G.I., iar nu pe str. Caporal I.G.I., cum din eroare s-a reţinut.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 281 C. proc. civ.
Prin încheierea dată în Camera de consiliu la 15 iunie 2011, Tribunalul a respins, ca neîntemeiată, cererea de îndreptare a erorii materiale, reţinând următoarele:
În conformitate cu art. 281 C. proc. civ., erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor, precum şi orice alte erori materiale din hotărâre sau încheiere pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere.
Din verificarea tuturor actelor dosarului, nu a rezultat că imobilul în litigiu se află situat la adresa indicată de petent, toate actele referindu-se la imobilul situat la adresa indicată prin hotărârea judecătorească.
Mai mult, prin precizarea acţiunii efectuată în faţa Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, la termenul de judecată din data de 27 mai 1997, reclamanţii au arătat în mod expres că imobilul în litigiu este situat în str. Caporal I.G.I.
Prin decizia nr. 824 A din 27 octombrie 2011, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a respins, ca nefondat, apelul petentului.
În esenţă, s-a reţinut că în mod corect Tribunalul a respins cererea petentului, constatând că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 281 C. proc. civ., în condiţiile în care din actele dosarului nu rezultă că imobilul în litigiu se află la adresa indicată de petent, ci la adresa menţionată în hotărârea judecătorească.
Chitanţa încheiată la data de 23 martie 1965 şi depusă în susţinerea cererii de îndreptare a erorii materiale, în care se menţionează că autorul petentului a dobândit de la C.P. şi C.M., dreptul de proprietate asupra imobilului situat în str. Soldat I.G.I., nu poate fi avută în vedere, deoarece este un înscris nou care nu a stat la baza pronunţării hotărârii a cărei îndreptare se cere.
În plus, acest înscris, dactilografiat, şi care nu poartă nicio semnătură, este diferit de chitanţa de mână întocmită la aceeaşi dată, semnată de părţi şi martori, depusă de reclamanţi în dosarul de fond, în care se menţionează că aceştia au dobândit dreptul de proprietate asupra unei camere cu antreu şi asupra unei suprafeţe de 270 m.p., fără însă a se menţiona adresa imobilului ce a făcut obiectul convenţiei.
În ceea ce priveşte adresa din 25 martie 2011 emisă de Primăria Municipiului Bucureşti - Direcţia Patrimoniu Serviciul Cadastru, cu privire la istoricul adresei poştale str. Soldat I.G.I., aceasta nu este relevantă, deoarece nu se menţionează identitatea la momentul pronunţării hotărârii judecătoreşti şi nici chiar în prezent între această adresă şi cea indicată în hotărârea judecătorească a cărei îndreptare se cere.
Împotriva deciziei instanţei de apel a formulat cerere de recurs la data de 23 decembrie 2011, reclamantul S.M., prin care a invocat următoarele critici de pretinsă nelegalitate.
Eroarea cu privire la numele străzii a apărut deoarece înainte de demolare, în înscrisuri era menţionat doar numele străzii, I.G., fără să fie menţionat caporal sau soldat. Părinţii petentului au fost în eroare la data la care au precizat ca imobilul este situat pe str. Caporal I.G.I., în loc de Soldat I.G.I., la acea data imobilul construcţie fiind demolat.
Este adevărat ca exista două străzi diferite, una cu numele de Caporal I.G.I. şi alta cu numele de Soldat I.G.I., dar zonele în care se afla sunt complet diferite şi nu poate exista nicio confuzie.
Instanţa a considerat în mod eronat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 281 C. proc. civ.
Dispoziţia Primarului General din 17 ianuarie 2000 se coroborează cu adresa din 12 februarie 2010 a Direcţiei Generale de Impozite şi Taxe Locale Sector 4 eliberată în 15 februarie 2010, în care se menţionează ca, potrivit procesului-verbal de constatare a contravenţiei din 28 septembrie 1994 emis de Primăria Sectorului 4 se face precizarea că imobilul este situat în zona Lacului V. - fosta str. I.G.I. şi că, în prezent, se plăteşte impozit pentru imobilul situat în str. Soldat I.G.I.
Pentru a analiza condiţiile de admitere a cererii de îndreptare a erorii materiale nu trebuie analizate doar aspectele de ordin formal, ci identitatea între imobilul pentru care s-a solicitat uzucapiunea şi cel situat pe str. Soldat I.G.I.
Recursul este nefondat.
În conformitate cu art. 281 C. proc. civ., erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor, precum şi orice alte erori materiale din hotărâre sau încheiere pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere.
Sub aspectul chestiunilor de fapt, s-a reţinut că, prin sentinţa civilă nr. 788 din 12 octombrie 1998, Tribunalul Bucureşti a admis acţiunea reclamanţilor S.D. şi T.G. şi a constatat că aceştia au devenit proprietari, ca efect al uzucapiunii, asupra suprafeţei de teren de 270 m.p., situată în Bucureşti, str. Caporal I.G.I., şi prin accesiune, asupra imobilului situat pe acesta.
Prin cererea de chemare în judecată formulată la acea dată, reclamanţii au arătat că imobilul în litigiu se află situat pe str. Caporal G.I.
Ulterior, reclamanţii au precizat că imobilul se află situat pe str. Caporal I.G.I., iar nu pe str. Caporal G.I.
În condiţiile în care la dosar nu există niciun act în care să se menţioneze că adresa imobilului în litigiu este str. Soldat I.G.I., astfel cum pretinde petentul, în mod corect au reţinut instanţele anterioare că nu se poate vorbi în cauză despre strecurarea unei erori materiale în cuprinsul hotărârii a cărei îndreptare se cere.
Schimbarea adresei poştale a imobilului în litigiu, ulterior momentului pronunţării hotărârii judecătoreşti, nu reprezenta un motiv pentru care să se declanşeze procedura prevăzută de art. 281 C. proc. civ. - îndreptarea erorilor materiale sau a omisiunilor, întrucât verificarea strecurării unei erori materiale se raportează exclusiv la momentul pronunţării hotărârii a cărei îndreptare se cere. Pentru toate aceste considerente de fapt şi de drept, Înalta Curte, în conformitate cu dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul reclamantului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul S.M. împotriva deciziei nr. 824A din 27 octombrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 octombrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6190/2012. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6196/2012. Civil. Legea 10/2001. Contestaţie... → |
|---|
