ICCJ. Decizia nr. 6437/2012. Civil. Recalculare pensie. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 6437/2012
Dosar nr. 1793/54/2011
Şedinţa publică din 19 octombrie 2012
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată, la 10 septembrie 2009, la Tribunalul Dolj, reclamantul C.D. a chemat în judecată pe pârâta Casa Judeţeană de Pensii Dolj, solicitând recalcularea drepturilor de pensie stabilite prin Decizia 150330 din 13 iulie 2009, cu luarea în considerare a sporului de vechime, sporului pentru orele suplimentare prestate peste programul de lucru şi sporului pentru zilele de sâmbătă şi duminică în care a prestat activitate, sume pentru care s-au plătit contribuţii la bugetul de asigurări sociale.
Prin Sentinţa civilă nr. 2813 din 10 iunie 2010, Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a respins acţiunea, reţinând că sporurile invocate de reclamant nu sunt prevăzute nici în OUG nr. 4/2005 şi nici nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.
Curtea de Apel Craiova, prin Decizia nr. 1200 de la 11 februarie 2011, a menţinut sentinţa tribunalului, prin respingerea, ca nefondat, a recursului declarat de reclamant
Prin cererea înregistrată la Cartea de Apel Craiova la 1 august 2011, C.D. a solicitat revizuirea Sentinţei civile nr. 2813 din 10 iunie 2010, pronunţată de Tribunalul Dolj, în Dosarul nr. 11019/63/2009, în baza Sentinţei civile nr. 174 din 11 martie 1997, pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. 1108/A/1996.
În motivarea cererii, revizuentul a arătat că Tribunalul Dolj i-a respins cererea, cu motivarea că în ceea ce priveşte sporul de vechime, pentru perioada 01 martie 1970 - 01 aprilie 1992 acesta se calculează automat potrivit prevederilor art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000, iar pentru perioada 01 aprilie 1992 - 01 martie 1994, acesta a fost valorificat prin adeverinţa nr. 92/1563/2008 care a fost luat în calcul de către Casa de Pensii. În ceea ce priveşte sporul pentru orele suplimentare şi cel pentru munca prestată în zilele de sâmbătă şi duminică şi alte sărbători legale, instanţa a reţinut ca aceste sporuri nu au avut caracter permanent, aşa cum a precizat C.M. SA. Împotriva sentinţei pronunţată de Tribunalul Dolj s-a făcut recurs la Curtea de Apel Craiova care l-a respins ca nefondat.
Revizuentul a mai arătat că, pentru aceleaşi drepturi, în anul 1996 a mai avut un litigiu pe rolul instanţei de contencios administrativ în Dosarul nr. 1108/A/1996 şi că, prin Sentinţa nr. 174 din 11 martie 1997, Curtea de Apel Craiova a admis acţiunea şi a obligat Casa Judeţeană de Pensii Dolj să emită o nouă decizie cu luarea în calcul, la stabilirea pensiei, a sporurilor atestate de unitate, sentinţa care, datorită dificultăţilor întâmpinate în cursul executării silite, nu a mai fost pusă în executare, împlinindu-se termenul de prescripţie. A precizat că, întrucât de la data pronunţării acestei sentinţe a trecut o perioadă de peste 15 ani de la derularea primului proces şi ştiind că hotărârea nu mai poate fi folosită pentru recuperarea acestor drepturi, fiind prescrisă executarea, şi-a adus aminte de Sentinţa nr. 174 din 11 martie 1997 a Curţii de Apel Craiova abia după derularea altor litigii cu privire la drepturile de pensie, astfel încât consideră că este îndreptăţit la repunerea în termenul legal de formulare a cererii de revizuire prevăzut de art. 324 alin. (1) C. proc. civ.
În ceea ce priveşte celelalte litigii derulate, revizuentul a precizat că după respingerea acţiunii sale ce a făcut obiectul Dosarului nr. 11019/63/2009, prin Sentinţa nr. 2813 din 10 iunie 2010 a Tribunalului Dolj şi după respingerea recursului de către Curtea de Apel Craiova, apărătorul său a promovat o cerere de revizuire a sentinţei pronunţate de Tribunalul Dolj, în contradictoriu cu intimata C.J.P. Dolj, revizuirea fiind solicitată în baza Sentinţei civile nr. 3782 din 21 septembrie 2010, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 1696/02.0.3.2011 a Curţii de Apel Craiova.
În drept, revizuentul a invocat dispoziţiile art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., coroborate cu art. 324 alin. (1) pct. (1) din acelaşi cod.
Prin Decizia nr. 10025 din 21 noiembrie 2011, Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă şi pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, având în vedere că s-a invocat existenţa unor hotărâri potrivnice dintre care una a fost pronunţată de Curtea de Apel Craiova (Sentinţa nr. 174 din 11 martie 1997), iar instanţa mai mare în grad faţă de aceasta este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 323 alin. (2) C. proc. civ., şi-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 12 ianuarie 2012, sub nr. 1793/54/2010.
Analizând cererea de repunere în termen şi excepţia tardivităţii cererii de revizuire, Înalta Curte constată următoarele:
Înalta Curte va respinge ca nefondată cererea de repunere în termenul de formulare a cererii de revizuire, întemeiată pe prevederile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 103 C. proc. civ., neexercitarea unei căi de atac în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedeşte că a fost împiedicată de o împrejurare mai presus de voinţa ei.
Situaţia invocată de revizuent şi anume că a fost împiedicat să ia cunoştinţă de conţinutul Sentinţei civile nr. 174 din 11 martie 1997 a Curţii de Apel Craiova până în anul 2003, datorită dificultăţilor întâmpinate în cursul executării nu se încadrează în dispoziţiile legale sus-menţionate şi nu constituie prin ea însăşi o împrejurare mai presus de voinţa părţii, care s-o fi împiedicat să declare şi să motiveze revizuirea în termenul legal. Prin sintagma "împrejurare mai presus de voinţa ei" legiuitorul a înţeles să reglementeze acele situaţii, de natură obiectivă, care au condus la o imposibilitate de exercitare a dreptului în termenul prevăzut, asimilabilă forţei majore. Împrejurarea invocată de revizuent nu reprezintă o situaţie excepţională, mai presus de voinţa părţii, neputând determina repunerea în termenul de declarare a căii de atac.
Potrivit art. 324 pct. 1 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti, în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1, 2 şi 7 alin. (1), de la comunicarea hotărârilor definitive, iar când hotărârile au fost date de instanţe de recurs după evocarea fondului, de la pronunţare; pentru hotărârile prevăzute la punctul 7 alin. (2) de la pronunţarea ultimei hotărâri.
Din actele dosarului rezultă că termenul de o lună, prevăzut de art. 324 alin. (1), teza I C. proc. civ., a fost depăşit cu mult, întrucât hotărârea a cărei revizuire se cere - Sentinţa nr. 2813 din 10 iunie 2010 a Tribunalului Dolj - a fost comunicată reclamantului la 01 iulie 2010, iar cererea de revizuire a fost înregistrată, la data de 1 august 2011, cu încălcarea termenului legal.
Chiar şi pentru ipoteza prevăzută de art. 324 alin. (1) teza II C. proc. civ., în care termenul de o lună se socoteşte de la data pronunţării hotărârii irevocabile, cererea de revizuire înregistrată la data de 1 august 2011 a fost formulată tardiv, cu mult după expirarea termenului de o lună, întrucât termenul a început să curgă de la 11 februarie 2011 când Curtea de Apel Craiova a pronunţat Decizia nr. 1200, în soluţionarea recursului declarat de reclamant împotriva Sentinţei nr. 2813 din 10 iunie 2010 a Tribunalului Dolj.
Aşa fiind, cum cererea de revizuire dedusă judecăţii a fost formulată cu depăşirea termenului legal, instanţa urmează a o respinge ca fiind tardiv formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca neîntemeiată cererea de repunere în termenul de formulare a cererii de revizuire.
Respinge ca tardivă cererea de revizuire formulată de revizuentul C.D. împotriva Sentinţei nr. 2813 din 10 iunie 2010 a Tribunalului Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 octombrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6435/2012. Civil. Completare/lămurire... | ICCJ. Decizia nr. 6440/2012. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
