ICCJ. Decizia nr. 6654/2012. Civil. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 6654/2012
Dosar nr. 591/301/2012
Şedinţa din 31 octombrie 2012
Asupra conflictului de competenţă constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Zalău la data de 8 septembrie 2011, S.C. D.A.C.M. S.R.L. a solicitat anularea parţială a procesului-verbal din 25 august 2011 încheiat de către Inspectoratul Teritorial de Muncă Sălaj, precum şi a sancţiunii aplicată prin acesta privind amenda contravenţională, conform art. 260 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003, republicată.
Judecătoria Zalău, prin Sentinţa civilă nr. 3749 din 25 noiembrie 2011 a admis excepţia necompetenţei teritoriale exclusive, ridicată din oficiu de către instanţă. A declinat în favoarea Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti competenţa de soluţionare a plângerii contravenţionale.
Pornind de la prevederile art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, s-a observat, din analiza procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, că fapta a fost săvârşită la sediul societăţii - din dosar nereieşind proba contrară privind personalitatea juridică a punctului de lucru - prin neîndeplinirea obligaţiei acesteia de a încheia contract individual de muncă şi de a înregistra în registrul salariaţilor, cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii, contractele individuale de muncă.
S-a reţinut că îndeplinirea sau neîndeplinirea respectivelor obligaţii reflectă poziţia societăţii, care îşi are sediul în circumscripţia Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti şi că potrivit art. 35 alin. (3) din Decretul nr. 31/1954, faptele licite sau ilicite săvârşite de organele persoanei juridice obligă însăşi persoana juridică, dacă au fost săvârşite cu prilejul exercitării funcţiilor lor.
S-a mai constatat că respectivele fapte contravenţionale nu au fost săvârşite la sediul Inspectoratului Teritorial de Muncă Sălaj ci doar constatate pe baza documentelor prezentate de societate inspectorilor de muncă.
Judecătoria sectorului 3 Bucureşti, secţia civilă, prin Sentinţa nr. 7978 din 4 mai 2012 a admis excepţia necompetenţei teritoriale. A declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Zalău. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării acestuia.
S-a constatat că prin procesul-verbal contestat, inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Sălaj au identificat persoane care prestau activitate în punctele de lucru ale societăţii, situate pe raza comunei Halmăşd şi ale oraşului Şimleu Silvaniei, judeţul Sălaj, fapte care întrunesc elementele constitutive ale contravenţiei prevăzută de art. 260 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003, republicată şi art. 9 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 500/2011.
Având în vedere prevederile art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 care consacră o competenţă teritorială exclusivă pe care părţile nu o pot înlătura, s-a constatat competenţa soluţionării cauzei de către Judecătoria Zalău în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.
Regulatorul de competenţă urmează a fi pronunţat în favoarea Judecătoriei Zalău, în considerarea argumentelor ce succed.
În stabilirea instanţei competentă teritorial să soluţioneze prezenta cauză, trebuie corect interpretate dispoziţiile legale ce vizează "locul săvârşirii contravenţiei" reglementat de art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, ceea ce presupune a statua asupra conţinutului contravenţiei cu consecinţa identificării locului săvârşirii acesteia.
Contravenţia contestată şi în raport de care se dispută competenţa teritorială este cea prevăzută de art. 260 alin. (1) lit. e) C. muncii şi constă în primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract de muncă, potrivit art. 16 alin. (1) din acelaşi cod.
Prin urmare, contravenţia are ca element material primirea la muncă, folosirea muncii, fără existenţa unui astfel de contract. Cum folosirea muncii fără forme legale (în absenţa contractului de muncă ale cărui elemente sunt prevăzute în art. 16 C. muncii) constă în acţiunea imputată angajatorului, care foloseşte munca neangajată în condiţiile legii, locul săvârşirii contravenţiei este locul unde au fost depistate persoanele prestând munca în afara condiţiilor impuse de lege.
Reţinând contrariul ar însemna că toate contravenţiile s-ar putea săvârşi doar la sediul angajatorului, lucru exclus având în vedere obiectul contravenţiei în litigiu, situaţie care nu se poate devoala decât prin surprinderea acelor persoane ca prestând munca fără forme legale indiferent unde este locul de prestare.
În consecinţă, dat fiind faptul că persoana a fost surprinsă la punctul de lucru DN1H de pe raza comunei Halmăşd şi a oraşului Şimleu Silvaniei al angajatorului S.C. D.A.C.M. S.R.L., ca desfăşurând activităţi fără a avea contract de muncă, acesta este locul săvârşirii contravenţiei, respectiv cel unde persoana a fost primită la muncă, adică locul desfăşurării muncii fără forme legale, aşa cum dispune art. 260 alin. (1) lit. e) C. muncii.
În considerarea celor ce preced, având în vedere că locul săvârşirii contravenţiei este pe raza judeţului Sălaj, competenţa soluţionării plângerii contravenţionale revine Judecătoriei Zalău.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Zalău.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31 octombrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6653/2012. Civil. Conflict de competenţă. Fond | ICCJ. Decizia nr. 6656/2012. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
