ICCJ. Decizia nr. 6664/2012. Civil. Revendicare imobiliară. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 6664/2012
Dosar nr. 6568/1/2011
Şedinţa publică din 1 noiembrie 2012
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 26 iunie 2009 la Judecătoria Timişoara reclamanta S.A. "S.", a chemat în judecată pe pârâţii Comisia de aplicare a fondului funciar a comunei Giroc, Consiliul local al comunei Giroc, Primăria comunei Giroc, Comisia judeţeană de fond funciar Timiş şi Statul Român reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâţilor de a lăsa în deplină proprietate şi posesie reclamantei suprafaţa de 28.482 mp înscrisă iniţial în CF Giroc dobândită de S.A. "S." prin licitaţia publică din 13 decembrie 1991, organizată de Comisia de aplicare a Fondului Funciar Giroc, urmare a desfiinţării C.A.P. Giroc în baza Legii nr. 18/1991; rectificarea CF Giroc în sensul înscrierii suprafeţei de 28.482 mp în cazul în care nu este posibilă restituirea în natură a suprafeţei de 28.482 mp, pârâţii să fie obligaţi la restituirea către reclamanta a contravalorii suprafeţei de 28.482 mp teren de 60 Euro, plus TVA, respectiv a sumei de 1.708.920 Euro plus TVA.
În fapt, a arătat că în urma dizolvării C.A.P. Giroc, S.C. A. "S." şi-a adjudecat prin licitaţie publică, dintr-o suprafaţă totală de aproximativ 20 ha, o suprafaţă de 7,395 ha în intravilanul Comunei Giroc, suprafaţă intabulată în CF. Giroc. În cadrul dosarului de lichidare, ce a făcut obiectul Dosarului nr. 34/S/2006 al Tribunalului Timiş, secţia comercială şi faliment, prin expertiza topografică efectuată de ing. L.L., s-a constatat că suprafaţa aflată faptic în posesia societăţii este de 4,191 ha.
De asemenea, reclamanta a arătat că la predarea documentelor, s-a constatat că o parte din documentaţia de dezmembrare a vechiului C.A.P. Giroc s-a pierdut, inclusiv documentaţia cu privire la adjudecare, licitaţie şi dezmembrare, hărţile vechi, care s-au găsit, fiind necorespunzătoare. Comisia a trecut în mod abuziv terenurile limitrofe din patrimoniul S.A. "S." în patrimoniul Comisiei de aplicare a Fondului Funciar a Comunei Giroc. Astfel, lipsa faptică a suprafeţei de teren sus-menţionate şi existenţa doar scriptică a acesteia în cartea funciară a dus la grave prejudicii S.A. "S.".
În expertiza efectuată de expertul topograf L.L. (existentă la dosar) a rezultat doar suprafaţa de 4,191 ha, suprafaţa pe care reclamanta arată că şi-o însuşeşte ca fiind reală, dar pentru a nu bloca bunul mers al procedurii de lichidare, a rectificat în C.F. Giroc suprafaţa de 7,395 ha în baza expertizei, sus-menţionate.
Cu toate acestea, reclamanta a arătat că, potrivit înscrierii de CF a adjudecat la licitaţie întreaga suprafaţa de 7,395 ha, nu nişte numere topo, astfel ca este îndreptăţită la predarea bunului cumpărat, în totalitate.
În drept, a invocat dispoziţiile Legii nr. 18/1991, art. 1073 şi urm. C. civ., Decret-Lege nr. 115/1938, art. 969 C. civ.
Acţiunea a fost precizată în drept la termenul din data de 6 octombrie 2009 şi 15 decembrie 2009 (Dosar nr. 13178/325/2009 - Judecătoria Timişoara) reclamanta indicând şi art. 480 şi următoarele C. civ., art. 1337 - 1351 C. civ.
Prin Sentinţa civilă nr. 18387 din 15 decembrie 2009, Judecătoria Timişoara a declinat competenţa materială de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiş, secţia civilă, reţinând că obiectul litigiului depăşeşte suma de 500.000 RON, că temeiul de drept invocat este art. 480 C. civ., iar terenul în litigiu a fost dobândit prin licitaţie publică şi nu prin reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate.
Prin Sentinţa civilă nr. 344 din 9 februarie 2010 Tribunalul Timiş, secţia civilă, şi-a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Timişoara, reţinând că regimul juridic al terenului este reglementat de Legea nr. 18/1991.
Prin Sentinţa civilă nr. 8/PI din 18 martie 2010 Curtea de Apel Timişoara a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiş, secţia civilă, reţinând că obiectul pricinii este o revendicare imobiliară întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 480 C. civ.
Prin Sentinţa civilă nr. 2980/PI din 5 noiembrie 2010 Tribunalul Timiş a respins acţiunea.
Reclamanta a depus Note de şedinţă referitor la excepţiile invocate în cauză, respectiv excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtelor Consiliul Local Giroc, Comisia de Fond Funciar Giroc şi Primăria Giroc, excepţia lipsei calităţii sale procesuale active, excepţia inadmisibilităţii acţiunii introductive, excepţia prescripţiei dreptului la acţiune, excepţia netimbrării cererii de chemare în judecată.
La termenul de judecată din data de 26 octombrie 2010, instanţa a pus în discuţia părţilor excepţiile invocate de către pârâţi cu privire la care s-a pronunţat cu prioritate, conform disp. art. 137 alin. (1) C. proc. civ.
S-a reţinut că în speţă s-a stabilit irevocabil - prin Sentinţa civilă nr. 8/PI/CC din 18 martie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara - că obiectul cauzei îl reprezintă revendicarea imobiliară, întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 480 şi următoarele C. civ.
Prin prisma acestei statuări obligatorii, instanţa a admis ca fiind întemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtelor Comisia Locală de Fond Funciar a comunei Giroc şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Timiş, întrucât dispoziţiile art. 51 din Legea nr. 18/1991 prevăd că: "Comisia judeţeană şi cea locală, au în limitele competenţei lor şi prin derogare de la dispoziţiile C. proc. civ., calitate procesuală pasivă şi când e cazul, activă, fiind reprezentată legal prin prefect, respectiv primar, sau, pe baza unei mandat convenţional de către unul din membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat."
Prin urmare, aceste comisii nu pot avea calitate procesuală activă sau pasivă, după caz, decât în cadrul acţiunilor reglementate de Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, şi nu într-o acţiune de drept comun de revendicare imobiliară.
În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Statul român, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, prin DGFP Timiş şi Consiliul Local al comunei Giroc şi Primăria Comunei Giroc, instanţa a constatat că reclamanta nu a demonstrat că aceste părţi au calitate procesuală pasivă în cauză, întrucât din ansamblul înscrisurilor depuse la dosarul cauzei nu rezultă faptul că terenul revendicat de către reclamantă este în proprietatea tabulară a Statului sau a unităţii administrativ-teritoriale chemate în judecată. Mai mult, reclamanta a menţionat în cererea introductivă - Dosarul nr. 13178/325/2009 al Judecătoriei Timişoara - că terenul revendicat este în patrimoniul Comisiei de aplicare a fondului funciar a comunei Giroc şi că de la această parte îl revendică.
În consecinţă, a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor, acţiunea fiind respinsă ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă, fără a mai fi analizate celelalte excepţii invocate în cauză.
Împotriva acestei sentinţe declarat apel reclamanta.
S-a motivat că în cele 22 de rânduri Tribunalul Timiş a admis două excepţii bazându-se pe o sentinţă pronunţată în regulator de competenţă, omiţându-se fondul problemei respectiv că o suprafaţă de teren nu a fost trecută din proprietatea Statului Român în proprietatea apelantei.
S-a arătat că instanţa de fond greşit a admis excepţiile lipsei calităţii procesuale active a reclamantei şi a lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtelor Comisii de fond funciar, a Statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice Bucureşti a Consiliului Local şi Primăriei Giroc.
Apelanta a susţinut că a dovedit prin extras de carte funciară că a cumpărat la licitaţie publică în anul 1991 suprafaţa de 7,395 ha, însă, foloseşte efectiv suprafaţa de 4,191 ha, diferenţa de suprafaţă fiind fie în posesia pârâtelor, fie a fost repartizată altor persoane cu ocazia aplicării Legii nr. 18/1991.
Această împrejurare, în opinia apelantei, justifică calitatea sa procesuală activă, iar calitatea procesuală pasivă a pârâţilor va putea fi stabilită pe baza unei expertize topografice.
S-a arătat că scopul acţiunii este recuperarea creanţelor şi îndestularea creditorilor acţionari, apelanta putându-şi mări patrimoniul cu diferenţa de suprafaţă arătată mai sus.
S-a mai arătat că pârâtele 1, 2 şi 3 sunt continuatoarele în drepturi ale fostelor comisii de lichidare a fostelor C.A.P.-uri.
În drept, s-a întemeiat pe art. 297 C. proc. civ. Comisia Locală de Fond Funciar Giroc, Consiliul Local al Comunei Giroc prin Primar, au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului, deoarece reclamanta nu a făcut dovada că este proprietara suprafeţei de 28,482 mp, această suprafaţă nefiind identificată în patrimoniul vreunei părţi.
Prin Decizia nr. 957 din 16 iunie 2011 Curtea de Apel Timişoara, secţia civilă, a respins apelul.
Pentru a pronunţa această decizie instanţa a reţinut că prima instanţă a reţinut în mod just că pârâtele Comisia Locală de Fond Funciar a comunei Giroc şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Timiş nu au calitate procesuală pasivă, deoarece art. 51 din Legea nr. 18/1991, prevede o asemenea calitate procesuală doar în acţiunile de domeniul de aplicare a Legii nr. 18/1991 şi nu în acţiunile de drept comun de revendicare imobiliară.
Aceeaşi soluţie s-a reţinut şi cu privire la pârâţii Statul Român reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice Bucureşti - Direcţia Generală a Finanţelor Publice Timiş, Consiliul Local al Comunei Giroc şi Primăria Giroc, fiind cu prisosinţă stabilit în speţă faptul că reclamanta nu a făcut dovada că terenul revendicat s-ar afla în folosinţa sau proprietatea acestor părţi.
Apelanta reclamantă şi-a susţinut calitatea sa procesuală activă, într-o acţiune în revendicare, deşi izvorul demersului său judiciar este legat de legea insolvenţei şi de legile fondului funciar privind desfiinţarea fostelor C.A.P.-uri, invocând ca titlu de proprietate un proces-verbal din anul 1991 şi un extras de carte funciară depus la dosar judecătorie din care rezultă că reclamanta s-a intabulat pe o suprafaţă de 41.913 mp, înscrisă în CF Giroc.
Intrând în procesul de dizolvare apelanta reclamantă a fost supusă procesului de adjudecare la licitaţie publică a întregului său patrimoniu, probabil de diverşi creditori, fiind înstrăinate diferite parcele de teren inclusiv din cartea funciară menţionată, începând cu anul 2008.
De esenţa acţiunii în revendicare este mecanismul juridic care tinde a satisface dreptul proprietarului neposesor prin valorificarea, respectiv aducerea în patrimoniul său a bunului imobil deţinut de către un posesor neproprietar.
Apelanta reclamantă nu a putut demonstra că pârâţii indicaţi în acţiune sunt posesori neproprietari ai suprafeţei revendicate, dimpotrivă din propriile susţineri atât în acţiune cât şi în faţa instanţei de apel rezultând că reclamanta s-a întabulat în cartea funciară cu suprafaţa de 4,191 ha, iar la data formulării acţiunii nu deţine documente justificative cu privire la documentaţia care a stat la baza licitaţiei din anul 1991 sau a dezmembrării apoi a parcelelor pretinse, pentru că aceste documente au dispărut de-a lungul timpului.
Este evident că în acţiunea în revendicare reclamanta, pe baza extrasului menţionat nu a făcut dovada că este proprietarul suprafeţei de teren revendicate, extrasul de CF atestând doar suprafaţa de 4,191 ha, iar pe de altă parte, aceeaşi reclamantă a chemat în judecată persoane în legătură cu care nu există nici un fel de dovezi că ar deţine diferenţa de suprafaţă până la 7,395 ha.
Faţă de aceste împrejurări, s-a reţinut că prima instanţă în mod legal a dat eficienţă excepţiilor procesuale incidente în speţă şi a procedat la respingerea acţiunii, nefiind necesar a se administra probe pe fond, într-o acţiune în revendicare în care reclamanta nu poate produce un titlu de proprietate pentru suprafaţa în legătură cu care pretinde că nu are posesia, şi în legătură cu care au fost chemate în judecată persoane care nu au calitate procesuală pasivă.
Împotriva acestei decizii reclamanta a declarat recurs invocând dispoziţiile art. 304 pct. 5, 7 şi 9 C. proc. civ.
În dezvoltarea criticilor se arată că hotărârea instanţei de apel nu a respectat caracterul devolutiv al apelului şi a omis să se pronunţe asupra motivelor de apel invocate.
În mod greşit instanţa de fond a admis excepţiile lipsei calităţii procesuale active a reclamantei şi lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtelor Comisia locală de fond funciar, Comisia judeţeană de fond funciar, a Statului român prin Ministerul Finanţelor Publice, Consiliul local al comunei Giroc şi Primăria Comunei Giroc, fără a analiza fondul pricinii. Dreptul de proprietar al reclamantei asupra întregi suprafeţe de teren de 7,395 ha rezultă din întabularea ce s-a făcut pe baza procesului-verbal de licitaţie din anul 1991.
Regimul juridic al terenului a fost de teren agricol extravilan, aspect ce putea fi pe deplin clarificat, dacă instanţele de fond şi de apel nu erau lămurite, printr-o expertiză topo, completată cu probe testimoniale.
Cu privire la lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtelor Comisia locală de fond funciar, Comisia judeţeană de fond funciar, a Statului român prin Ministerul Finanţelor Publice, Consiliul local al comunei Giroc şi Primăria Comunei Giroc s-a arătat că şi acest aspect poate fi lămurit prin intermediul expertizei topo.
În speţă este vorba de punerea sau nu în posesie a reclamantei cu suprafaţa de 28.482 mp, iar instanţa de fond nu a administrat proba expertizei în vederea identificării acestei suprafeţe de teren. Dacă expertiza stabilea că terenul se află în materialitatea sa în proprietatea tabulară a vreuneia din părţi, instanţa ar fi dispus trecerea în proprietatea reclamantei, aşa cum s-a dobândit prin cumpărare sau s-ar fi dispus achitarea unei despăgubiri.
Consiliul local a vândut la licitaţie publică suprafaţa de 7,395 ha, încasând toţi banii, iar, în realitate suprafaţa este mai mică. Dacă ar fi atacat încheierea de întabulare era obligat să restituie diferenţa de preţ achitată în plus. Este de presupus că este de acord cu toată suprafaţa de teren intabulată.
Instanţa de apel nu s-a pronunţat cu privire la reţinerea cauzei spre rejudecare cu evocarea fondului, în raport de necesitatea administrării probelor.
În urma dizolvării C.A.P. Giroc reclamanta şi-a adjudecat prin licitaţie publică dintr-o suprafaţă de aproximativ 20 ha, o suprafaţă de 7,395 ha în intravilanul comunei Giroc. Dovada dreptului de proprietate asupra întregii suprafeţe se face cu C.F. Giroc, înscrierea dreptului în cartea funciară având efect constitutiv de drepturi potrivit Decretului-Lege nr. 115/1938. Punerea în posesie a fost făcută de comisia de lichidare a fostului C.A.P. Giroc, compusă din primar, secretarul primăriei şi comisia de aplicare a Legii nr. 18/1991, împrejurare din care rezultă calitatea procesuală pasivă a pârâţilor.
Hotărârea instanţei de apel este lovită de nulitate, deoarece încalcă principiul contradictorialităţii. Instanţa de apel a invocat din oficiu problema competenţei de soluţionare a cauzei în primă instanţă în raport de prevederile legii fondului funciar, în şedinţa publică din 16 iunie 2011. Excepţia nu a fost consemnată ca atare în practicaua sau considerentele deciziei, deşi a acordat cuvântul pe excepţie, rămânând în pronunţare. Instanţa de apel nu a pus în discuţia părţilor cererile în probaţiune formulate în cuprinsul motivelor de apel privind efectuarea unei expertize topo şi a probei testimoniale. Instanţa de apel nu a acordat cuvântul cu privire la apel, ci doar cu privire la incidentul procedural.
Recursul va fi respins.
Cu prioritate este de observat că motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 5 şi pct. 7 C. proc. civ. au fost invocate formal, deoarece nu s-au dezvoltat critici încadrabile ipotezelor prevăzute de aceste texte de lege, respectiv când prin hotărârea dată instanţa a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 105 alin. (2) C. proc. civ. sau când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină, ori cuprinde motive contradictorii sau străine de natura pricinii.
Cât priveşte criticile încadrabile în conţinutul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., vor fi respinse pentru următoarele considerente.
În mod greşit se susţine că instanţa de apel nu a respectat caracterul devolutiv al apelului şi a omis să se pronunţe asupra motivelor de apel invocate.
Hotărârea instanţei de apel a confirmat hotărârea instanţei de fond, dată cu respectarea dispoziţiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., când s-a pronunţat cu prioritate "asupra excepţiilor de procedură şi asupra celor de fond care fac de prisos în totul sau în parte cercetarea în fond a pricinii."
Prin regulatorul de competenţă, respectiv Sentinţa civilă nr. 8/PI din 18 martie 2010 Curtea de Apel Timişoara, s-a stabilit irevocabil, prin nerecurare, că obiectul pricinii este o revendicare imobiliară întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 480 C. civ., aşa cum rezultă din Dosarul nr. 13178/325/2009 al Judecătoriei Timişoara.
În acest context în mod corect s-a reţinut de instanţa de fond şi ulterior de instanţa de apel lipsa calităţii procesuale pasive a pârâţilor Comisia locală de fond funciar a comunei Giroc şi Comisia judeţeană de fond funciar Timiş, în temeiul dispoziţiilor art. 51 din Legea nr. 18/1991, a temeiului de drept invocat de reclamantă (dispoziţiile art. 480 C. civ., aşa cum rezultă din Dosarul nr. 13178/325/2009 al Judecătoriei Timişoara), precum şi, în baza probelor, lipsa calităţii procesuale pasive a celorlalţi pârâţi şi lipsa calităţii procesuale active a reclamantei.
Înscrisurile depuse de recurenta-reclamantă în recurs la termenul din 1 noiembrie 2012, în temeiul art. 305 C. proc. civ. nu sunt de natură a duce la o altă concluzie.
În concluzie, instanţa de apel a respectat caracterul devolutiv al apelului şi s-a pronunţat cu privire la motivele de apel. Instanţa de apel a analizat actele şi lucrările dosarului, care au fost suficiente pentru a determina convingerea instanţei în soluţia pronunţată, fără a mai fi necesar a da curs tuturor solicitărilor formulate de reclamantă de completare a probatoriului şi analiză a celorlalte aspecte de fapt.
Criticile privind încălcarea de către instanţă a principiului contradictorialităţii, vor fi de asemenea, înlăturate.
Dezbaterile cu privire la pricină sunt cuprinse în practicaua deciziei recurate.
Această decizie a analizat hotărârea instanţei de fond prin prisma criticilor formulate în apel, prin prisma întâmpinării şi în raport de dispoziţiile art. 294 şi urm. C. proc. civ., aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010, confirmând, aşa cum am arătat, soluţia pronunţată de instanţa de fond, care s-a pronunţat cu respectarea dispoziţiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ. Aşa fiind, deoarece instanţa de apel a analizat o hotărâre care s-a pronunţat pe excepţie, nu trebuia să pună din nou în discuţia părţilor acea excepţie, ci, aşa cum corect a procedat, trebuia să analizeze dacă instanţa de fond a verificat corect, cu respectarea dispoziţiilor legale, excepţiile ridicate de părţi cu ocazia judecării pricinii în fond.
În concluzie, pentru considerentele ce preced, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta S.A. S. împotriva Deciziei civile nr. 957 din 16 iunie 2011 a Curţii de Apel Timişoara, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 noiembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6661/2012. Civil. Revendicare imobiliară.... | ICCJ. Decizia nr. 6665/2012. Civil → |
|---|
