ICCJ. Decizia nr. 6671/2012. Civil. întoarcere executare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 6671/2012
Dosar nr. 3959/110/2010
Şedinţa publică din 1 noiembrie 2012
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Tribunalul Bacău, secţia civilă, prin Sentinţa civilă nr. 131 din 9 februarie 2011, a respins excepţiile de necompetentei materiale şi teritoriale ale instanţei; a respins excepţia netimbrării acţiunii; a respins excepţia prescripţiei dreptului la acţiune; a respins excepţia prematurităţii acţiunii faţă de neîndeplinirea procedurii prealabile;
A admis acţiunea formulată de reclamanta S.I.F. Moldova S.A. cu sediul în judeţul Bacău, în contradictoriu cu pârâta A.V.A.S. cu sediul în Bucureşti.
Pârâta a fost obligată să restituie reclamantei suma de 819.630 RON reprezentând contravaloarea în lei la cursul B.N.R. din data de 7 iunie 2006 a biletului la ordin în valoare de 300.000 dolari S.U.A. emis de S.C. "E." S.A. la data de 4 octombrie 1996 şi scadent la data de 2 ianuarie 1997.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Conform art. 137 C. proc. civ., instanţa este obligată a se pronunţa cu prioritate asupra excepţiilor de procedură şi de fond care fac de prisos în tot sau în parte soluţionarea pe fond a cauzei.
În ce priveşte excepţia necompetenţei materiale, instanţa a respins-o, având în vedere că, în speţă, nu sunt aplicabile prevederile art. 45 din O.U.G. nr. 51/1998 care se referă la litigiile de orice natură privind recuperarea de către A.V.A.S. a unor active bancare şi nu reglementează situaţia de recuperare de la A.V.A.S. a unor sume încasate în mod legal, situaţie care este supusă reglementărilor de drept comun.
De asemenea, art. 4042 C. proc. civ. stabileşte şi instanţa care are competenţa de a dispune întoarcerea executării, astfel în cazul în care nu s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare executării în condiţiile alin. (1) şi (2), cel îndreptăţit o va putea cere instanţei judecătoreşti competente alin. (3), deci în această materie se aplică regulile de drept comun, deci Tribunalul Bacău, este competent a soluţiona cauze faţă de dispoziţiile art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ.
Instanţa a respins şi excepţia necompetenţei teritoriale, deoarece conform art. 10 pct. 4 C. proc. civ., este competentă a soluţiona cauza având ca obiect obligaţii comerciale şi instanţa de la locul plăţii, ori executarea silită prin poprire a avut loc la B.T., sucursala Bacău.
De asemenea art. 12 C. proc. civ. stabileşte o competenţă teritorială alternativă, reclamantul fiind acela care are alegerea între două sau mai multe instanţe deopotrivă competente, iar odată alegerea făcută, pârâtul nu mai poate cere declinarea competenţei în favoarea celeilalte instanţe "deoarece prin introducerea acţiunii s-a fixat în mod definitiv competenţa instanţei.
În ce priveşte excepţia netimbrării sau timbrării insuficiente a acţiunii, instanţa a respins-o, motivat de faptul că acţiunea a fost în mod corect timbrată, cu taxa de timbru în cuantum de 1.250 RON achitată cu O.P. din 23 iunie 2010 şi O.P. din 13 iulie 2010.
Referitor la excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, instanţa, de asemenea, a respins-o faţă de dispoziţiile art. 82 alin. (2) teza a 2-a coroborat cu art. 49 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/1998.
Astfel, debitorii executaţi silit de către A.V.A.S., au dreptul la întoarcerea executării silite numai în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile (art. 82 alin. (2) din O.U.G. nr. 51/1998), astfel că termenul de 6 luni, respectiv de 1 an (art. 49 alin. (1)) începe să curgă de la data rămânerii irevocabile a Sentinţei civile nr. 6886 din 29 iunie 2009, pronunţată de Judecătoria Bacău, respectiv la data de 9 februarie 2010 când s-a pronunţat de Tribunalul Bacău, Decizia nr. 90.
Ca urmare, acţiunea fiind introdusă la data de 25 iunie 2010, s-a respectat termenul de 6 luni prevăzut de art. 49 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/1998.
Pârâta a mai invocat excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile faţă de dispoziţiile art. 46 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/1998 excepţie pe care instanţa a o respins-o deoarece aceste dispoziţii legale nu se aplică speţei de faţă ci doar litigiilor privind drepturile şi obligaţiile ce decurg din activele bancare preluate de A.V.A.S.
Pe fondul cauzei, instanţa reţine că în baza Ordinului A.V.A.S. nr. 1427 din 1 iunie 2006 s-a înfiinţat poprire asupra conturilor în lei ale reclamantei pentru suma totală de 6.814.593,47 dolari S.U.A. (18.618.150,82 RON) din care 300.000 dolari S.U.A. (819.630.000 RON) reprezintă biletul la ordin emis de către S.C. E. S.A. în data de 4 octombrie 1996 şi scadent la data de 1 ianuarie 1997 în favoarea B. S.A. şi analizat de F.P.P.H. Moldova.
Suma totală de 18.6178.150,82 RON a fost plătită cu OP din 8 iunie 2006 şi apare în extrasul de cont din data de 8 iunie 2006.
Împotriva acestei executări silite prin poprire, a formulat contestaţie la executare - S.I.F. Moldova, contestaţie care a fost admisă prin Sentinţa civilă nr. 6886 din 29 iunie 2009 pronunţată de Judecătoria Bacău în Dosarul nr. 4279/180/2006 şi care a rămas irevocabilă prin Decizia nr. 90 din 9 februarie 2010 pronunţată de Tribunalul Bacău, secţia comercială şi contencios administrativ, prin care s-a respins recursul promovat de A.V.A.S. Ca urmare, S.I.F. Moldova, a promovat prezenta acţiune având ca obiect întoarcerea executării silite, cu consecinţa obligării A.V.A.S. la restituirea sumei de 819.630 RON reprezentând suma în lei la cursul B.N.R. din ziua executării efective de A.V.A.S. în temeiul biletului la ordin în valoare de 300.000 dolari S.U.A. emis de S.C. E. S.A. la data de 4 octombrie 1996.
În speţă instanţa a apreciat că sunt îndeplinite atât condiţiile speciale prevăzute de art. 82 alin. (2) din O.U.G. nr. 51/1998 cât şi condiţiile prevăzute de art. 4041 alin. (1) C. proc. civ.
Astfel, conform art. 82 alin. (2) din O.U.G. nr. 51/1998 "Executarea silită începută de A.V.A.S. prin executorii proprii sau prin intermediul executorilor judecătoreşti continuă şi prin procesul soluţionării contestaţiei formulate de debitori, aceştia având dreptul întoarcerii executării în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile".
Iar art. 4041 alin. (1) C. proc. civ. prevede că "În toate cazurile în care se desfiinţează titlul executoriu sau însăşi executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare acestuia".
Curtea de Apel Bacău, secţia comercială, prin Decizia civilă nr. 110 din 13 decembrie 2011, a admis apelul promovat de apelanta-pârâtă A.V.A.S., împotriva Sentinţei civile nr. 131 din 9 februarie 2011 pronunţată de Tribunalul Bacău, în contradictoriu cu intimata-reclamantă S.I.F. Moldova S.A.
A anulat sentinţa apelată şi a trimis cauza spre competentă soluţionare Curţii de Apel Bucureşti.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut următoarele:
Excepţiile procedurale, ce se analizează în mod prioritar, sunt cele ce privesc competenţa teritorială şi materială de soluţionare a cauzei; astfel, potrivit art. 44 şi 45 din O.U.G. nr. 51/1998 litigiile în legătură cu creanţele neperformante revin curţilor de apel în a căror rază teritorială se află sediul sau, după caz, domiciliul pârâtului.
O.U.G. nr. 51/1998 este un act normativ special ce se aplică prioritar şi imperativ faţă de cadrul general - C. proc. civ., astfel că în prezenta cauză, competenţa materială şi teritorială de soluţionare revine Curţii de Apel Bucureşti.
Pe cale de consecinţă, fată de cele mai sus menţionate, instanţa, în temeiul art. 297 C. proc. civ. a anulat Sentinţa civilă nr. 131/2011 şi a trimis cauza spre competentă soluţionare Curţii de Apel Bucureşti.
Împotriva deciziei civile mai sus menţionată, a declarat recurs S.I.F. "Moldova" S.A., criticând-o ca fiind netemeinică şi nelegală, deoarece:
- Prezenta cauză, are ca obiect întoarcerea executării silite întemeiată pe dispoziţiile art. 404 - 404 C. proc. civ., pe cale de consecinţă nu sunt aplicabile dispoziţiile legii speciale - O.U.G. nr. 151/1998. Conform art. 4042 C. proc. civ., instanţa competentă să judece cererea de întoarcere a executării silite este aceea stabilită conform prevederilor art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ., în speţă Tribunalul Bacău.
- Cum în judecarea apelului declarat de A.V.A.S., curtea de apel a soluţionat apelul fără a intra în fondul acestuia, se impune casarea deciziei şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
Recursul declarat de reclamanta Societatea de Investiţii Financiare "Moldova", împotriva deciziei nr. 110/13 decembrie 2011 a Curţii de Apel Bacău, este nefondat, pentru următoarele considerente:
În conformitate cu art. 137 C. proc. civ., instanţa este obligată a se pronunţa cu prioritate asupra excepţiilor de procedură şi de fond care fac de prisos în tot sau în parte soluţionarea pe fond a cauzei.
În ce priveşte excepţia necompetenţei materiale, instanţa a respins-o, având în vedere că, în speţă, nu sunt aplicabile prevederile art. 45 din O.U.G. nr. 51/1998 care se referă la litigiile de orice natură privind recuperarea de către A.V.A.S. a unor active bancare şi nu reglementează situaţia de recuperare de la A.V.A.S. a unor sume încasate în mod legal, situaţie care este supusă reglementărilor de drept comun.
De asemenea, art. 4042 C. proc. civ. stabileşte şi instanţa care are competenţa de a dispune întoarcerea executării, astfel în cazul în care nu s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare executării în condiţiile alin. (1) şi (2), cel îndreptăţit o va putea cere instanţei judecătoreşti competente alin. (3), deci în această materie se aplică regulile de drept comun.
Instanţa de fond a respins şi excepţia necompetenţei teritoriale, deoarece conform art. 10 pct. 4 C. proc. civ., este competentă a soluţiona cauza având ca obiect obligaţii comerciale şi instanţa de la locul plăţii, ori executarea silită prin poprire a avut loc la B.T. - Sucursala Bacău.
De asemenea art. 12 C. proc. civ. stabileşte o competenţă teritorială alternativă, reclamantul fiind acela care are alegerea între două sau mai multe instanţe deopotrivă competente, iar odată alegerea făcută, pârâtul nu mai poate cere declinarea competenţei în favoarea celeilalte instanţe "deoarece prin introducerea acţiunii s-a fixat în mod definitiv competenţa instanţei.
Referitor la excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, se reţine că, instanţa a respins-o faţă de dispoziţiile art. 82 alin. (2) teza a 2-a coroborat cu art. 49 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/1998.
Astfel, debitorii executaţi silit de către A.V.A.S., au dreptul la întoarcerea executării silite numai în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile (art. 82 alin. (2) din O.U.G. nr. 51/1998), astfel că termenul de 6 luni, respectiv de 1 an (art. 49 alin. (1)) începe să curgă de la data de 9 februarie 2010 când s-a pronunţat instanţa de fond (Tribunalul Bacău).
În speţă, se apreciază că, sunt îndeplinite atât condiţiile speciale prevăzute de art. 82 alin. (2) din O.U.G. nr. 51/1998, cât şi condiţiile prevăzute de art. 4041 alin. (1) C. proc. civ.
Astfel,conform art. 82 alin. (2) din O.U.G. nr. 51/1998 "Executarea silită începută de A.V.A.S. prin executorii proprii sau prin intermediul executorilor judecătoreşti continuă şi prin procesul soluţionării contestaţiei formulate de debitori, aceştia având dreptul întoarcerii executării în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile".
Iar art. 4041 alin. (1) C. proc. civ. se prevede că "În toate cazurile în care se desfiinţează titlul executoriu sau însăşi executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare acestuia".
Ca urmare, suntem în prezenţa unei hotărâri definitive şi irevocabile prin care s-a anulat însăşi executarea, constatându-se în temeiul art. 405 alin. (3) C. proc. civ., că executarea silită s-a efectuat în baza unui titlu, care nu mai avea calitatea de titlu executoriu ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie, în acelaşi timp fiind îndeplinite şi condiţiile art. 4041 alin. (1) C. proc. civ., fiind desfiinţată însăşi executarea silită care a fost pornită în baza unui titlu executoriu premis. Aşadar, faţă de cele reţinute, se vor respinge, ca nefondat, recursul declarat de S.I.F. "Moldova" S.A., împotriva Deciziei civile nr. 110 din 13 decembrie 2001 a Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a comercială.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta S.I.F. Moldova S.A. împotriva Deciziei civile nr. 110 din 13 decembrie 2011 a Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 noiembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6669/2012. Civil. Rezoluţiune contract. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6674/2012. Civil. Legea 10/2001. Contestaţie... → |
|---|
