ICCJ. Decizia nr. 6928/2012. Civil. Conflict de muncă. Revizuire - Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 6928/2012
Dosar nr. 2388/1/2012
Şedinţa publică de la 13 noiembrie 2012
Deliberând asupra cererii de revizuire de faţă, constată:
Prin Decizia nr. 2129 din 22 martie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 4373/1/2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de Ş.M. împotriva Deciziei nr. 3884 din 11 mai 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, reţinând, în esenţă, că pot fi atacate cu revizuire numai hotărârile rămase definitive în apel sau prin neapelare, precum şi hotărârile date de instanţa de recurs, atunci când evocă fondul.
S-a motivat în considerentele Deciziei nr. 2129/2012 a instanţei supreme că, prin Decizia nr. 3884 din 11 mai 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, pronunţată în Dosarul nr. 911/1/2011 a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de acelaşi revizuent împotriva Deciziei nr. 418 dată la 21 ianuarie 2011 de aceeaşi instanţă.
Împotriva Deciziei nr. 2129 din 22 martie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a formulat o altă cerere de revizuire, revizuentul Ş.M., aceasta fiind înregistrată pe rolul instanţei supreme la data de 26 martie 2012.
În motivarea acestei cereri, revizuentul a susţinut că instanţa de recurs „nu a asigurat desfăşurarea regulamentară a activităţii de judecată, ca formă de îndeplinire a sarcinilor de serviciu, începând de la momentul primirii cererii de revizuire, astfel încât, pe chestiuni de formă, nici după 13 ani nu s-a pronunţat cu privire la situaţia de fapt şi motivarea în drept asupra înscrisurilor doveditoare şi determinante care au stat la baza emiterii de către Ministerul Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale a Ordinului nr. 64/1998".
La termenul de judecată din 13 noiembrie 2012, Înalta Curte, din oficiu, a invocat inadmisibilitatea cererii de revizuire, în raport de dispoziţiile art. 322 C. proc. civ.
Astfel, verificând îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 322 alin. (1) din cod, potrivit cărora, „revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere" în cazurile prevăzute limitativ la pct. 1 - 10 din textul procedural invocat, Înalta Curte constată că cererea de revizuire este inadmisibilă şi o va respinge pentru considerentele ce succed:
Revizuirea, fiind reglementată de legiuitor ca o cale extraordinară de atac, oferă posibilitatea părţii care o exercită la a retracta o hotărâre judecătorească, numai în cazurile şi cu îndeplinirea condiţiilor strict determinate de lege.
Conform art. 322 C. proc. civ., mai sus evocat, în sensul dispoziţiilor cuprinse în acest text procedural, hotărârile date de instanţa de recurs pot constitui obiect al cererii de revizuire numai dacă evocă fondul.
Ca atare, pentru a se putea cere revizuirea unei hotărâri dată de instanţa de recurs, legiuitorul a impus condiţia ca această instanţă să fi evocat fondul, ceea ce implică fie stabilirea unei alte stări de fapt decât cea care fusese reţinută în fazele de judecată anterioare, fie aplicarea altor dispoziţii legale la împrejurările de fapt ce au fost stabilite, în oricare dintre ipoteze urmând să se dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecăţii.
Or, în speţă, nu se identifică o asemenea situaţie, întrucât prin decizia împotriva căreia a fost exercitată prezenta cerere de revizuire a fost respinsă ca inadmisibilă o altă cerere de revizuire.
Aşa fiind, cum decizia atacată cu revizuire nu evocă fondul pricinii, ci, dimpotrivă, prin această hotărâre Înalta Curte a constatat că nu sunt întrunite condiţiile de admisibilitate ale unei cereri de revizuire (dintr-un lung şir de astfel de cereri, formulate de acelaşi revizuent), se constată că hotărârea atacată nu este susceptibilă a fi reformată printr-o altă revizuire, evident inadmisibilă.
Prin urmare, întrucât se constată că nu este îndeplinită o condiţie generală de admisibilitate a cererii de revizuire, condiţie impusă de prevederile imperative ale art. 322 C. proc. civ., analiza condiţiilor specifice reglementate de pct. 2 se priveşte ca fiind un demers inutil.
În concluzie, fiind inadmisibilă exercitarea căii extraordinare de atac, de retractare a revizuirii îndreptată împotriva unei decizii prin care a mai fost respinsă o altă cerere de revizuire, conform art. 322 alin. (1) şi art. 326 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezenta cerere de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul Ş.M. împotriva Deciziei nr. 2129 din 22 martie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 noiembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6927/2012. Civil. Despăgubiri Legea... | ICCJ. Decizia nr. 6929/2012. Civil. Expropriere. Recurs → |
|---|
