ICCJ. Decizia nr. 7044/2012. Civil. Conflict de muncă. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 7044/2012
Dosar nr. 1797/59/2011
Şedinţa publică din 15 noiembrie 2012
Deliberând, în condiţiile art. 256 alin. (1) C. proc. civ., asupra cererii de revizuire de faţă;
Prin Decizia civilă nr. 2504 din 23 noiembrie 2011 Curtea de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, a respins recursul formulat de reclamantul J.M. împotriva Sentinţei civile nr. 1073 din 5 iulie 2011 pronunţată de Tribunalul Caraş-Severin în contradictoriu cu pârâta-intimată SC G. SA Bocşa.
Pentru a decide astfel, Curtea a reţinut că în mod corect instanţa de fond a admis excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a pârâtei SC G. SA Bocşa, societate care a fost radiată din evidenţele Oficiului Registrului Comerţului la 6 noiembrie 2007.
Împotriva acestei decizii reclamantul a formulat cerere de revizuire solicitând anularea deciziei, rejudecarea recursului şi obligarea pârâtei-intimate la emiterea adeverinţei privind sporul de condiţii deosebite de muncă, fără omisiunile criticate de către revizuent, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii a arătat, în esenţă, că în speţă au fost pronunţate hotărâri definitive potrivnice de către instanţe de acelaşi grad sau grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină şi între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate. Revizuentul a indicat hotărârile potrivnice ca fiind: Sentinţa civilă nr. 1073 din 5 iulie 2011, pronunţată de Tribunalul Caraş-Severin în Dosarul nr. 973/290/2011; Decizia civilă nr. 2504 din 23 noiembrie 2011, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 973/290/2011; Sentinţa civilă nr. 441 din 23 aprilie 2009, pronunţată de Tribunalul Caraş-Severin în Dosarul nr. 1230/115/2008; Decizia civilă nr. 1999 din 08 decembrie 209, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 1230/115/2008; Decizia civilă nr. 627 din 19 martie 2010, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 1407/59/2009; Decizia civilă nr. 2004 din 24 septembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 584/59/2010; Decizia civilă nr. 374 din 16 februarie 2011, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 1290/59/2010, şi Decizia civilă nr. 2684 din 06 decembrie 2006, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 6968/59/2006, menţionând că ele se află în dosarele anexate celui pendinte.
Cu privire la incidenţa în cauză a motivelor de revizuire prevăzute de art. 322 pct. 1 şi pct. 5 C. proc. civ. a învederat instanţei că dispoziţiile potrivnice sunt invocate pentru a motiva încălcarea legii, chiar negarea unor drepturi constituţionale, în persoana lichidatorului judiciar, aflat în culpă pentru neîndeplinirea obligaţiei stipulate în dispozitivul Deciziei civile nr. 2648 din 06 decembrie 2006, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 6968/59/2006, iar înscrisurile doveditoare sunt reprezentate de documentele referitoare la procedura de lichidare a SC G. SA Bocşa, reţinute de către S.A. pentru a nu fi cunoscute de către revizuent sau de către instanţă.
În cauză există două entităţi, cu calităţi distincte, respectiv SC G. SA Bocşa care a fost lichidată şi instituţia lichidatorului judiciar, reprezentată de S.A., obligată de reglementările în vigoare să pună în executare hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile până la momentul în care calitatea sa încetează, încetarea condiţionată exclusiv de predarea arhivei SC G. SA Bocşa către arhivele naţionale, prin procesul-verbal de predare-primire, predare neefectuată şi recunoscută potrivit Deciziei civile nr. 2504 din 23 noiembrie 2011, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 973/290/2011.
Pronunţând Decizia civilă nr. 2504 din 23 noiembrie 2011, Curtea de Apel Timişoara nu s-a aplecat cu atenţie asupra cererii de chemare în judecată, nesocotind prevederile art. 315 alin. (1) C. proc. civ.
Prin Decizia civilă nr. 834 din 14 martie 2012 Curtea de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, a respins cererea de revizuire formulată de către revizuentul J.M., în temeiul dispoziţiilor art. 322 pct. 1 şi pct. 5 C. proc. civ. şi a declinat competenţa materială de soluţionare a cererii de revizuire formulată în temeiul dispoziţiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., împotriva Deciziei civile nr. 2504 din 23 noiembrie 2011, pronunţată de către Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 973/290/2011, în contradictoriu cu intimata SC G. SA Bocşa, reprezentată prin C.I.I. S.A., în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Analizând cererea de revizuire din perspectiva dispoziţiilor art. 326 alin. (3) raportat la dispoziţiile art. 322 alin. (1) C. proc. civ., înalta, urmează a o respinge, pentru considerentele ce succed:
Conform dispoziţiilor art. 322 alin. (1) C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în cazurile prevăzute la pct. 1 - 9.
În sensul textului de lege citat, hotărârile date de instanţele de recurs pot constitui obiect al cererii de revizuire numai dacă evocă fondul. Evocarea fondului are loc atunci când, în temeiul dreptului de control judiciar, instanţa de recurs reapreciază probele administrate de instanţele inferioare, reţine o altă situaţie de fapt şi pronunţă o soluţie cu totul diferită decât aceea sau acelea pronunţate de instanţele inferioare.
Or, prin Decizia nr. 2504 din 23 noiembrie 2011 a fost respins ca nefondat recursul declarat împotriva unei hotărâri soluţionate în temeiul unei excepţii procesuale, respectiv pentru lipsa capacităţii de folosinţă a pârâtei - societate radiată din evidenţele Oficiului Registrului Comerţului. Aşadar, condiţia expresă a evocării fondului conţinută de art. 322 C. proc. civ. nu este îndeplinită.
În acelaşi timp, Înalta Curte observă că revizuentul a promovat o cerere de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
Potrivit dispoziţiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., „revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere.. (7) dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate".
Textul impune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: existenţa unor hotărâri definitive contradictorii, pronunţarea acestor hotărâri în aceeaşi pricină, însă în dosare diferite, precum şi condiţia ca în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii lucrului judecat sau, dacă a fost invocată, instanţa să fi omis să se pronunţe asupra ei.
Analizând hotărârile pretins contradictorii, Înalta Curte observă că Sentinţa civilă nr. 1073 din 5 iulie 2011, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 2504 din 23 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Timişoara, este pronunţată de Tribunalul Caraş-Severin în Dosarul nr. 973/290/2011, adică în acelaşi dosar în care s-a pronunţat decizia atacată cu cerere de revizuire. Celelalte hotărâri pretins potrivnice nu îndeplinesc condiţia identităţii de obiect, fiind cereri de revizuire formulate împotriva unor hotărâri pronunţate, de asemenea, în revizuire.
Astfel, Sentinţa civilă nr. 441 din 23 aprilie 2009 pronunţată de Tribunalul Caraş-Severin, prin care a fost respinsă acţiunea reclamantului J.M. formulată în contradictoriu cu pârâţii Casa Judeţeană de Pensii Caraş-Severin şi C.I.I. S.A., a fost menţinută prin Decizia civilă nr. 1999 din 8 decembrie 2009 pronunţată în recurs de Curtea de Apel Timişoara. Cererea de revizuire formulată de revizuentul J.M. împotriva acestei decizii a fost respinsă prin Decizia nr. 627 din 19 martie 2010 a Curţii de Apel Timişoara. Şi împotriva acestei din urmă decizii revizuentul a formulat cerere de revizuire, respinsă prin Decizia nr. 2004 din 24 septembrie 2010 a aceleiaşi instanţe. O nouă cerere de revizuire împotriva deciziei 2004 a fost respinsă prin Decizia civilă nr. 374 din 16 februarie 2011 a Curţii de Apel Timişoara.
În fine, Decizia nr. 2684R din 6 decembrie 2004 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, a fost avută în vedere de instanţa care a pronunţat Decizia nr. 2504 din 23 noiembrie 2011, atacată cu revizuire în cauza de fată. Astfel, Curtea a reţinut că această decizie nu prezintă relevanţă pentru reţinerea capacităţii procesuale de folosinţă, deoarece hotărârea a fost pronunţată la 6 decembrie 2006, anterior radierii societăţii comerciale, la un moment la care această societate avea capacitate de folosinţă.
Neputându-se reţine identitatea de obiect şi de cauză a cererilor formulate de reclamant, nu se poate reţine nici faptul că hotărârile pronunţate asupra acestor cereri ar fi potrivnice.
Aşadar, nici pe fond nu se poate reţine incidenţa cazului de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul J.M.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul J.M. împotriva Deciziei nr. 2504 din 23 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 noiembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4228/2012. Civil. Despăgubiri Legea... | ICCJ. Decizia nr. 7061/2012. Civil. Conflict de competenţă.... → |
|---|
