ICCJ. Decizia nr. 7467/2012. Civil. Revendicare imobiliară. Contestaţie în anulare - Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 7467/2012
Dosar nr. 482/1/2012
Şedinţa publică din 6 decembrie 2012
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin decizia nr. 319 din 20 ianuarie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală au fost respinse recursurile declarate de reclamanţii T.C.A., S.E. şi pârâtul Consiliul local al municipiului Galaţi, prin primar, împotriva deciziei civile nr. 45A din 10 februarie 2010 a Curţii de Apel Galaţi.
În considerentele acestei hotărâri, s-a constatat că, în mod corect instanţa de apel a reţinut că excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Municipiului Galaţi este întemeiată, faţă de împrejurarea că, prin cererea de chemare în judecată, reclamanţii T.C.A. şi S.E. au înţeles să cheme în judecată în calitate de pârât pe Consiliul Local al Municipiului Galaţi şi având în vedere principiul disponibilităţii în procesul civil.
În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesual pasive a Consiliului Local al Municipiului Galaţi, s-a constatat că în mod legal a reţinut instanţa de apel că aceasta nu poate fi primită, faţă de situaţia de fapt reţinută, din care rezultă că în subsolul întregii suprafeţe în litigiu se află reţele de apă, canalizare, gaze, cabluri telefonice şi faţă de dispoziţiile art. 3 şi 4 din Legea nr. 213/1998 din care rezultă că astfel de suprafeţe aparţin domeniului public.
De altfel, instanţa de recurs a constatat că, aşa cum s-a reţinut şi în considerentele deciziei pronunţate de instanţa de apel, asupra problemei privind calitatea procesuală pasivă a Consiliului Local al Municipiului Galaţi, s-a statuat irevocabil prin decizia nr. 4100 din 18 iunie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, în sensul că acesta are calitate procesuală pasivă în cauză.
Având în vedere că această chestiune a intrat în puterea lucrului judecat şi cum, potrivit art. 315 alin. (1) C. proc. civ., în caz de casare, hotărârile instanţei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum şi asupra necesităţii administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului, Înalta Curte a constatat că criticile din recursurile deduse judecăţii, cu privire la acest aspect, sunt nefondate.
Prin cererea înregistrată la data de 23 ianuarie 2012 sub nr. 482/1/2012 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, contestatorul Consiliul local al municipiului Galaţi, prin primar, a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei nr. 319 din 20 ianuarie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, invocând dispoziţiile art. 317 - 318 din C. proc. civ.
În motivarea contestaţiei în anulare, contestatorul a arătat că, prin decizia civilă atacată, se încalcă drepturile comunităţii locale de a dispune, în conformitate cu legile interne şi cu jurisprudenţa europeană, de propriile fonduri băneşti.
De asemenea, a susţinut că se confundă proprietatea statului cu proprietatea colectivităţii locale şi, mai mult decât atât, colectivitatea locală nu poate răspunde pentru culpa statului.
În sensul celor susţinute, contestatorul a arătat că prin decizia atacată pe calea contestaţiei în anulare se aduc grave atingeri proprietăţii colectivităţii locale, instituindu-se în sarcina acesteia obligaţii care revin statului.
A mai arătat contestatorul că Consiliul Local nu are în proprietate domeniul public, ci Consiliul Local este autoritate a administraţiei publice locale fără personalitate juridică.
În plus, pentru proprietarii din blocurile aflate pe acest teren, titlul de proprietate îl emite Comisia judeţeană pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, al cărei preşedinte este Prefectul şi care lucrează în numele statului, dispunând de proprietatea statului.
Contestatorul a susţinut că, respingând recursul, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a omis să cerceteze motivul de recurs referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Consiliului local al municipiului Galaţi, prin primar, motivând fără temei că această chestiune a intrat în puterea lucrului judecat, în condiţiile în care astfel de excepţii de ordine publică pot fi invocate de părţi în toate căile de atac.
În şedinţa publică din data de 6 decembrie 2012 instanţa, din oficiu, a invocat excepţia inadmisibilităţii contestaţiei în anulare , în raport de dispoziţiile art. 317, 318 din C. proc. civ.
Cât priveşte aspectele invocate cu ocazia dezbaterilor de avocatul ales al intimaţilor T.C.A. şi S.E., se constată că împrejurările sesizate nu prezintă relevanţă în soluţionarea cauzei, de vreme ce taxa judiciară de timbru a fost plătită în cuantumul legal, pentru dosarul pendinte. De asemenea, din moment ce apărătorul intimaţilor T.C.A. şi S.E. nu a înţeles să invoce în cauză excepţia lipsei calităţii de reprezentant, iar avocatul care a depus la dosar împuternicire avocaţială pentru reprezentarea contestatorului nu a fost prezent în instanţă, nici împrejurarea că delegaţia acestuia nu cuprinde ştampila părţii nu prezintă nicio relevanţă în soluţionarea cauzei de faţă.
Înalta Curte constată că excepţia inadmisibilităţii contestaţiei în anulare este întemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 317 din C. proc. civ. hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestaţie în anulare numai pentru două motive expres şi limitativ prevăzute, şi anume: când procedura de citare pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost legal îndeplinită şi când hotărârea a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor de ordine publică privitoare la competenţa.
În speţă, contestatorul nu-şi întemeiază cererea pe niciunul din aceste două motive şi, deşi recursul său a fost respins ca nefondat, în realitate, acesta solicită reanalizarea cauzei.
Solicitarea contestatorului nu poate fi încadrată nici în dispoziţiile art. 318 din C. proc. civ., care prevăd că, în ceea ce priveşte hotărârile instanţelor de recurs, acestea mai pot fi atacate cu contestaţie când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul ori admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.
Textul menţionat are în vedere erorile materiale, respectiv cele de ordin formal, procedural, săvârşite involuntar cu ocazia judecăţii or, potrivit hotărârii atacate, nu a existat o asemenea greşeală materială.
Contestaţia în anulare specială, astfel cum a fost reglementată prin textul invocat ca temei al căii extraordinare de atac, poate fi exercitată numai în condiţiile limitativ prevăzute de acest text, motivele acesteia neputând fi extinse, prin analogie, la alte situaţii decât cele vizate în mod expres de legiuitor.
Pentru a învesti instanţa cu calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare, nu este suficient indicarea generică a dispoziţiilor art. 317 şi art. 318 din C. proc. civ., ci se impune ca şi criticile formulate să se circumscrie ipotezelor prevăzute de aceste texte de lege.
Or, în speţă, criticile formulate de contestator vizează fondul cauzei şi se referă la eventuale greşeli de judecată, respectiv la modul în care a fost soluţionată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Consiliului Local al municipiului Galaţi.
În plus, cu referire la omisiunea instanţei de recurs de a cerceta acest motiv de recurs, se constată că, de fapt, contestatorul este nemulţumit de modul în care instanţa de recurs a motivat soluţia cu privire la această chestiune.
Drept urmare, nu se poate reţine că Înalta Curte ar fi omis să se pronunţe asupra vreunui motiv de recurs.
În consecinţă, se va constata că aspectele invocate nu pot constitui motive ale contestaţiei în anulare pe temeiul cărora să fie retractată hotărârea.
Ca atare, calea de atac fiind exercitată în afara ipotezelor strict reglementate prin dispoziţiile art. 317, 318 din C. proc. civ., urmează să fie respinsă ca inadmisibilă contestaţia în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul Consiliul local al municipiului Galaţi, prin primar, împotriva deciziei nr. 319 din 20 ianuarie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 decembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7468/2012. Civil. Contestaţie decizie de... | ICCJ. Decizia nr. 7440/2012. Civil. Contestaţie decizie de... → |
|---|
