ICCJ. Decizia nr. 7440/2012. Civil. Contestaţie decizie de pensionare. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE şi JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 7440/2012
Dosar nr. 3730/1/2012
Şedinţa publică de la 5 decembrie 2012
Asupra cererii de revizuire de faţă, constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 17 mai 2012, revizuienta M.G.M. a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei civile nr. 5713 din 02 mai 2012 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, solicitând să se dispună, în temeiul dispoziţiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., anularea deciziei a cărei revizuire se solicită, precum şi suspendarea executării acesteia, conform art. 325 C. proc. civ., până la soluţionarea irevocabilă a sentinţei civile nr. 4660 din 05 iulie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, pronunţată în Dosarul nr. 11879/2/2010.
În motivarea cererii de revizuire, revizuienta a arătat că prin sentinţa civilă nr. 298 din 10 februarie 2011 pronunţată de Tribunalul Olt a fost admisă cererea sa, formulată în contradictoriu cu intimata Casa Judeţeană de Pensii Olt, au fost anulate deciziile de pensionare succesive privind acordarea pensiei pentru muncă depusă şi limită de vârstă şi a fost menţinută în plată din 08 februarie 2010 privind acordarea pensiei de serviciu, pensie stabilită în baza Legii nr. 567/2004.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs intimata Curtea de Apel Craiova, pronunţând decizia civilă nr. 5713 din 02 mai 2012. La dosar revizuienta a depus sentinţa civilă nr. 4660 din 05 iulie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, pronunţată în Dosarul nr. 11879/2/2010, prin care a fost anulată, la cererea sa, H.G. nr. 737/2010 în ce priveşte metodologia de recalculare a pensiilor de serviciu prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 şi s-a suspendat executarea actului administrativ indicat până la soluţionarea irevocabilă a cauzei. Dosarul nr. 11879/2/2010 se afla în recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având termen stabilit pentru data de 30 octombrie 2012.
În aceste condiţii, revizuienta a susţinut că există două hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad, prima instanţă anulând H.G. nr. 737/2010, în baza căruia au fost emise deciziile de pensionare pentru muncă depusă şi limită de vârstă şi s-a suspendat executarea acestui act administrativ până la soluţionarea irevocabilă a Dosarului nr. 11879/2/2010, sentinţa fiind definitivă şi executorie de drept cu privire la suspendare.
Fiind două hotărâri potrivnice, prioritară era cea pronunţată de către Curtea de Apel Bucureşti, însă Curtea de Apel Craiova nu a avut-o în vedere la soluţionarea recursului, nu a suspendat soluţionarea acestuia până la soluţionarea irevocabilă a Dosarului nr. 11879/2/2010 de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aşa cum reclamanta a solicitat de nenumărate ori.
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea cererii de revizuire, susţinând că nu sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
Prin încheierea pronunţată la 26 septembrie 2012, Înalta Curte a respins cererea de suspendare a executării deciziei civile nr. 5713 din 02 mai 2012 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, reţinând că petenta nu a consemnat cauţiunea stabilită de instanţă, prin urmare nu a îndeplinit una din condiţiile obligatorii pentru discutarea acestei cereri.
Analizând cerea de revizuire formulată, în raport de criticile menţionate, Înalta Curte constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Olt sub nr. 2866/104/2010, reclamanta M.G.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Olt, ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună anularea deciziei din 23 august 2010 privind recalcularea pensiei de serviciu şi obligarea la plata pensiei cuvenite în temeiul deciziei anterioare începând cu data de 01. septembrie 2010.
Motivându-şi cererea în fapt, reclamanta a arătat că prin decizia nr. 188896 din 12 iunie 2007 drepturile de pensie i s-au stabilit la suma de 2.446 RON, cuantumul acesteia fiind actualizat prin deciziile ulterioare, ultima fiind decizia 188896 din 08 februarie 2010, în cuantum de 4.521 RON, iar, prin decizia contestată în prezenta cauză, pârâta a dispus recalcularea cuantumului drepturilor de pensie, care au fost stabilite la suma de 842 RON.
La data de 25 noiembrie 2010, reclamanta a depus o completare a cererii, în sensul că a solicitat şi anularea deciziei NR.188896 din 02 noiembrie 2010, prin care au fost recalculate drepturile de pensie la suma de 866 RON, cu obligarea menţinerii în plată a pensiei stabilită prin decizia din 08 februarie 2010.
Prin sentinţa nr. 298 din 10 februarie 2011 pronunţată de Tribunalul Olt s-a admis în parte contestaţia formulată de contestatoarea M.G.M., s-au anulat deciziile emise la 23 august 2010, 02 noiembrie 2010 de Casa Judeţeană de Pensii Olt şi a fost obligată pârâta la plata pensiei de serviciu stabilită prin decizia nr. 188896 din 08 februarie 2010, începând cu data de 01 septembrie 2010.
Prin decizia civilă nr. 5713 din 02 mai 2012, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă a admis recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Olt şi a modificat sentinţa, în sensul că a respins contestaţia formulată de contestatoarea M.G.M.
Prin sentinţa civilă nr. 4660 din 05 iulie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti , secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în Dosarul nr. 11879/2/2010, a fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamanţii A.N., A.S., … M.G.M., ş.a. în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Casa Naţională de Pensii şi Asigurări Sociale, a fost anulată în parte H.G. nr. 737/2010, în ce priveşte metodologia de recalculare a pensiilor de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 (pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea) şi a fost suspendată executarea actului administrativ sus menţionat până la soluţionarea irevocabilă a cauzei (Dosar nr. 11879/2/2010).
În cadrul prezentei cereri de revizuire se invocă existenţa a două hotărâri definitive potrivnice, respectiv sentinţa civilă nr. 4660 din 05 iulie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în Dosarul nr. 11879/2/2010, şi decizia civilă nr. 5713 din 02 mai 2012, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, pronunţată în Dosarul nr. 2866/104/2010.
Conform art. 322 pct. 7 C. proc. civ., „revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere … dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate”.
Invocarea motivului de revizuire indicat presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii legale: existenţa unor hotărâri definitive contradictorii; hotărârile potrivnice să fie pronunţate în aceeaşi pricină, trebuind să existe tripla identitate - de părţi, obiect şi cauză juridică, elemente ce caracterizează puterea lucrului judecat; hotărârile să fie pronunţate în dosare diferite, iar nu în aceeaşi cauză, pe parcursul mai multor cicluri procesuale, determinate de căile de atac exercitate de părţi; în al doilea proces, să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat, sau, dacă a fost invocată, instanţa să fi omis să se pronunţe asupra ei; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, întrucât, dacă revizuientul doreşte să obţină schimbarea primei hotărâri, cererea de revizuire este lipsită de interes.
Raportând cererea de revizuire formulată de M.G.M. la cerinţele impuse de dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., Înalta Curte consideră că, în cauza dedusă judecăţii, aceste condiţii nu sunt îndeplinite, pentru a fi operant acest motiv de revizuire.
În acest sens, se observă că hotărârile invocate de către revizuientă, ca temei al revizuirii, au fost pronunţate în cauze deosebite, având intimaţi diferiţi, obiecte şi cauze distincte, astfel încât nu este îndeplinită condiţia necesară pentru exercitarea acestei căi de atac, ca hotărârile să fie pronunţate în cauze diferite, dar caracterizate de triplă identitate – de părţi, de obiect şi de cauză juridică.
În prima hotărâre, obiectul acţiunii l-a constituit anularea deciziile de pensionare emise succesiv privind acordarea pensiei pentru muncă depusă şi limită de vârstă şi menţinerea în plată a decizia privind acordarea pensiei de serviciu, stabilită în baza Legii nr. 567/2004, în timp ce în cel de-al doilea litigiu s-a solicitat anularea H.G. nr. 737/2010, în ce priveşte metodologia de recalculare a pensiilor de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 şi suspendarea executării actului administrativ contestat până la soluţionarea irevocabilă a cauzei.
Astfel, existând aceste elemente diferite, prin pronunţarea unor hotărâri contradictorii nu se poate reţine încălcarea autorităţii de lucru judecat, care este de esenţa revizuirii reglementată de pct. 7 al art. 322 C. proc. civ., ci doar existenţa unor litigii soluţionate în materii diferite, de instanţe competente în mod distinct.
Pe de altă parte, se poate reţine că posibilitatea de a cere revizuirea pentru contrarietate de hotărâri este condiţionată de împrejurarea ca în cadrul celui de-al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat, sau, dacă a fost invocată, instanţa să fi omis să se pronunţe asupra ei.
Or, în speţă, nici această cerinţă nu a fost îndeplinită, revizuienta solicitând doar suspendarea judecăţii în dosarul nr. 2866/104/2010 al Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, conform art. 244 pct. 2 C. proc. civ. până la soluţionarea Dosarului nr. 11879/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată de M.G.M. împotriva deciziei nr. 5713 din 2 mai 2012 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de M.G.M. împotriva deciziei nr. 5713 din 2 mai 2012 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 5 decembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7467/2012. Civil. Revendicare imobiliară.... | ICCJ. Decizia nr. 7403/2012. Civil. Contestaţie decizie de... → |
|---|
