ICCJ. Decizia nr. 803/2012. Civil. Nulitate act juridic. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A-II-A CIVILĂ
Decizia nr. 803/2012
Dosar nr. 8663/62/2009
Şedinţa publică de la 21 februarie 2012
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Braşov sub nr. dosar 7761/62/COM/2007 la data de 26 octombrie 2007, reclamanta A.P. Braşov a solicitat în contradictoriu cu pârâtele SC R. SA şi SC A.A.A.B. SA să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2164 din 1 iunie 2007 la BNP T.V., repunerea părţilor în situaţia anterioară şi radierea drepturilor tabulare înscrise în cartea funciară în temeiul acestui contract, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 703/C din 11 martie 2008 a Tribunalului Braşov s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active şi în consecinţă s-a respins acţiunea formulată şi precizată de reclamanta A.P. Braşov.
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut că reclamanta nu justifică o calitate procesuală în cauză întrucât, deşi afirmă că este acţionar al SC P. Roman SA, nu face dovezi în acest sens, astfel că, interesul său în constatarea nulităţii absolute a unui contract faţă de care este terţ, nu este personal, născut şi actual.
Apelul declarat de reclamantă împotriva acestei sentinţe a fost admis prin decizia nr. 144/Ap din 4 decembrie 2008 a Curţii de Apel Braşov şi s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe, pe considerentul că în mod greşit s-a reţinut lipsa calităţii procesuale active a reclamantei, precum şi lipsa interesului acesteia în soluţionarea pricinii.
În rejudecare, Tribunalul Braşov a pronunţat sentinţa civilă nr. 1289/C din 21 septembrie 2010 prin care a respins acţiunea reclamantei ca rămasă fără obiect şi a dispus totodată obligarea pârâtelor la plata sumei de 148.891,06 lei cheltuieli de judecată.
În considerentele sentinţei, prima instanţă a reţinut că în cursul litigiului pârâtele au procedat la revocarea contractului de vânzare-cumpărare dedus judecăţii, şi în condiţiile în care acest act s-a făcut după prima zi de înfăţişare, acţiunea a rămas fără obiect însă culpa procesuală a pârâtelor există, motiv pentru care au fost obligare la cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentinţe pârâtele SC A.A.A.B. SA şi SC R. SA au declarat apel, care a fost respins prin decizia nr. 6/Ap din 26 ianuarie 2011 a Curţii de Apel Braşov, dispunându-se obligarea apelantelor la plata sumei de 1.240 lei cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariu avocaţial.
În motivarea deciziei s-au reţinut dispoziţiile art. 969 C. civ., în raport de care s-a interpretat convenţia de revocare a contractului de vânzare-cumpărare din litigiu ca şi o cauză de ineficacitate a actului juridic, distinctă de rezoluţiunea convenţională.
Această revocare este echivalentă cu recunoaşterea pretenţiilor reclamantei şi întrucât a operat după prima zi de înfăţişare, s-a reţinut că, în mod corect, acţiunea a fost respinsă ca rămasă fără obiect, cu obligarea pârâtelor aflate în culpă procesuală, la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei decizii pârâtele au declarat recurs, criticile vizând aspecte de nelegalitate, fiind invocate prevederile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ.
În dezvoltarea motivelor de recurs se susţine că în fapt, prin convenţia de revocare autentică nu s-a realizat o recunoaştere a pretenţiilor reclamantei întrucât realitatea juridică pentru care a fost încheiat acest act a fost aceea a intervenirii unui pact comisoriu expres de gradul IV inserat în favoarea vânzătoarei SC R. SA, în legătură cu neplata preţului de către SC A.A.A.B. SA. Prin urmare actul îl reprezintă un act juridic de rezoluţionare convenţională a unui contract de vânzare-cumpărare pentru neplata preţului de către cumpărător.
Se invocă, de asemenea faptul că reclamanta a beneficiat de prevederile art. 18 din O.U.G. nr. 51/2008, precum şi faptul că, în condiţiile respingerii acţiunii reclamantei, dispoziţiile art. 274 C. proc. civ. conform cărora doar partea care cade în pretenţii va fi obligată la cheltuieli de judecată, au fost greşit aplicate.
Prin întâmpinarea înregistrată la 25 octombrie 2011 (fila 15, 16) intimata A.P. Braşov a solicitat respingerea recursului şi obligarea recurentelor la plata cheltuielilor de judecată, arătându-se în apărare în esenţă, faptul că temeiul acordării cheltuielilor de judecată îl constituie culpa procesuală, sens în care este justificată acordarea cheltuielilor de judecată şi atunci când cererea este respinsă ca rămasă fără obiect, faţă de împrejurarea că actul atacat exista în momentul sesizării instanţei, iar culpa procesuală se raportează la acest moment.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate se va reţine că este nefondat, pentru următoarele considerente:
Prin acţiunea promovată reclamanta a solicitat constatarea nulităţii absolute a unui contract de vânzare-cumpărare încheiat între cele două pârâte, act care a fost revocat pe parcursul soluţionării litigiului, în al doilea ciclu procesual, prin convenţia de revocare autentificată sub nr. 1682 din 23 iunie 2010.
Acţiunea a fost respinsă ca rămasă fără obiect, iar pârâtele au fost obligate la suportarea cheltuielilor de judecată.
Sub aspectul aplicării art. 274 C. proc. civ. şi a ideii de culpă procesuală nu prezintă relevanţă modalitatea prin care recurentele au înţeles să pună capăt raporturilor juridice dintre acestea, izvorâte din actul a cărei nulitate absolută se invocă în prezenta cauză.
Acţiunea a fost respinsă pe motiv că obiectul contractului nu mai era în fiinţă, însă aceasta a condus la prejudicierea intereselor reclamantei care a fost nevoită să promoveze o acţiune judecătorească pentru a obţine anularea actului, ceea ce i-a cauzat costuri ocazionate cu plata taxelor de timbru şi a onorariilor reprezentanţilor convenţionali.
Prin urmare, în mod legal instanţa de apel a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 274 C. proc. civ. şi a reţinut existenţa culpei procesuale a pârâtelor care, prin actul juridic pe care l-au încheiat şi pe care l-au revocat în cursul procesului, după prima zi de înfăţişare, au cauzat un prejudiciu în patrimoniul reclamantei.
În baza acestor considerente, în temeiul art. 312 C. proc. civ. se va respinge recursul declarat de pârâte care vor fi obligate în solidar, conform art. 276 C. proc. civ. la plata sumei de 1.860 lei cheltuieli de judecată ocazionate intimatei reclamante în recurs cu plata onorariului avocaţial potrivit ordinului de plată nr. 38 din 10 noiembrie 2011 (fila 47).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtele SC A.A.A.B. SA şi SC R. SA împotriva deciziei nr. 6/Ap din 26 ianuarie 2011 a Curţii de Apel Braşov, secţia comercială.
Obligă recurentele pârâte, în solidar, la plata sumei de 1860 lei cheltuieli de judecată către intimata reclamantă A.P. Braşov.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 februarie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 800/2012. Civil. Despăgubiri Legea... | ICCJ. Decizia nr. 804/2012. Civil. Pretenţii. Recurs → |
|---|
