ICCJ. Decizia nr. 96/2012. Civil. Drepturi băneşti. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 96/2012
Dosar nr. 422/109/2008
Şedinţa publică din 12 ianuarie 2012
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin încheierea din 24 februarie 2010 a Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi pentru cauze cu minori şi de familie s-a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu privire la art. 222 şi 282 C. muncii, art. 73 din Legea nr. 168/1999 şi art. 38 alin. (2) din Legea nr. 154/2003, raportat la dispoziţiile art. 1, 41, 53 din Constituţie.
Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel a reţinut următoarele.
Textele în discuţie, criticate prin prisma posibilităţii sindicatelor de sta în proces, nu au nicio relevanţă în soluţionarea prezentei cauze,ce pune în discuţie existenţa unui drept salarial, izvorât din convenţiile colective de muncă, pretins de salariaţi a căror calitate procesuală activă nu este negată. Condiţia pertinenţei excepţiei în proces a fost constant explicată în jurisprudenţa Curţii Constituţionale ca rezidând în cerinţa caracterului efectiv, realmente util al dispoziţiilor criticate pentru soluţia procesului.
În consecinţă, Curtea a constatat că excepţia invocată este nepertinentă, fără nicio relevanţă pentru soluţionarea cauzei, astfel că, în aplicarea art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale.
Împotriva susmenţionate încheierii a declarat recurs pârâtul SC P. SA Membru O.M.V. care a susţinut că în mod greşit s-ar fi respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale.
La data de 28 octombrie 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat că părţile, legal citate, nu s-au înfăţişat şi nici nu au solicitat, în scris, judecarea procesului în lipsa lor. În consecinţă, instanţa a dispus prin încheiere suspendarea judecării cauzei conform prevederilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
De la acea dată nici una dintre părţi nu a stăruit în judecarea pricinii şi nu s-a prezentat în faţa Înaltei Curţi nici măcar atunci când cauza a fost repusă pe rol din oficiu, în vederea perimării, la data de 12 ianuarie 2012.
Aşa fiind, se va constata că sunt în mod cumulativ întrunite condiţiile prevăzute de art. 248 C. proc. civ., motiv pentru care va constatat perimarea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE
Constată perimat recursul declarat de pârâta SC O.M.V. P. SA împotriva încheierii de şedinţă din 24 februarie 2010 a Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 ianuarie 2012.
← ICCJ. Decizia nr. 963/2012. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 961/2012. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
---|