ICCJ. Decizia nr. 123/2013. Civil
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 123/2013
Dosar nr. 2574/33/2006
Şedinţa publică din 21 ianuarie 2013
Asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin încheierea de şedinţă din data de 15 septembrie 2006, Curtea de Apel Cluj, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie, în temeiul art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., a suspendat soluţionarea cauzei privind pe contestatorul M.V. şi pe intimata SC S. SA Bistriţa, până la soluţionarea irevocabilă a Dosarului nr. 2131/112/2006 al Tribunalului Bistriţa Năsăud.
Împotriva acestei încheieri, la data de 21 mai 2012, reclamantul M.V. a formulat recurs, susţinând următoarele:
Prin încheierea de şedinţă din data de 15 septembrie 2006, s-a dispus suspendarea prezentei cauze în temeiul art. 244 pct. 1 C. proc. civ. până la soluţionarea irevocabilă a Dosarului nr. 2131/112/2006 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud, dosar care are ca obiect nulitatea (în principal, absolută şi, în subsidiar, relativă) hotărârii Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor SC S. SA nr. 1 din 26 aprilie 2006.
În raport de motivele de nulitate invocate, precum şi de conţinutul acestei hotărâri, soluţia ce se va pronunţa în acest dosar nu are nicio relevanţă în ce priveşte prezentul recurs.
Cauza de faţă are ca părţi pe recurent, în calitate de salariat, şi pe SC S. SA, în calitate de angajator, obiectul dosarului fiind reintegrarea recurentului în funcţia de şef de producţie, precum şi despăgubiri civile - drepturi salariale.
Chiar dacă s-ar anula hotărârea Adunării Generale sus-menţionată, prin care a fost reales în funcţie un administrator al societăţii, aceasta nu are nicio înrâurire asupra prezentului dosar. Orice persoană ar avea calitatea de administrator, societatea - persoană juridică este ţinută să-şi îndeplinească obligaţiile care i se vor stabili prin hotărârea judecătorească irevocabilă care se va pronunţa în prezentul dosar.
Nici celelalte dispoziţii ale A.G.A. din 26 aprilie 2006, contestate în Dosarul nr. 2131/112/2006, respectiv alegerea cenzorilor sau confirmarea unei alte hotărâri a Adunării Generale, nu au nicio relevanţă în ce priveşte obiectul prezentului dosar.
Pe de altă parte, Dosarul nr. 2131/112/2006 este suspendat până la soluţionarea irevocabilă a Dosarului nr. 3421/112/2006, care se află în recurs la I.C.C.J., cu termen de judecată la data de 13 septembrie 2012, iar SC S. SA s-a declarat în stare de insolvenţă, aflându-se în reorganizare judiciară (Dosar nr. 2685/112/2011 pe rolul Tribunalului Bistriţa-Năsăud).
În această situaţie, prin menţinerea stării de suspendare a prezentului dosar, drepturile recurentului, în calitate de salariat, sunt grav afectate, având în vedere, pe de o parte, menţiunile din carnetul de muncă (în prezent, nereale în ce priveşte funcţia şi salariul) şi, în al doilea rând, recuperarea eventualelor drepturi salariale de la o societate aflată în insolvenţă. De altfel, pe rolul Judecătoriei Bistriţa există şi Dosarul nr. 6352/190/2010, cu termen de judecată la 04 mai 2012, având ca obiect rectificarea carnetului de muncă al recurentului, dosar care depinde, în parte, de soluţia ce se va pronunţa în dosarul de faţă.
Recurentul reclamant a solicitat admiterea recursului, desfiinţarea încheierii de suspendare şi reluarea judecăţii cauzei.
Intimata nu a depus întâmpinare.
Analizând decizia civilă atacată în raport de criticile formulate şi de dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Conform art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., instanţa poate suspenda judecata cauzei cu care a fost învestită în cazul în care dezlegarea acesteia depinde, în tot sau în parte, de existenţa sau neexistenţa unui drept ce formează obiectul unei alte judecăţi.
Textul se referă la chestiuni prejudiciale a căror rezolvare ar putea avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluţionării litigiului, ceea ce nu este cazul în speţa de faţă.
Astfel, litigiul pendinte vizează un recurs care pune în discuţie critici referitoare la funcţia în care a fost reintegrat recurentul contestator prin sentinţa atacată, precum şi cuantumul despăgubirilor acordate cu titlu de drepturi salariale prin hotărâre, urmare a acestei măsuri, litigiu ce se poartă între fostul angajat şi societatea angajatoare.
Procesul în raport de care s-a dispus suspendarea prezentei pricini are ca obiect nulitatea hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor SC S. SA nr. 1 din 26 aprilie 2006, printre altele, contestându-se punctele de pe ordinea de zi referitoare la „realegerea şi prelungirea mandatului administratorului unic şi al comisiei de cenzori”, respectiv „aprobarea organigramei”.
Hotărârea atacată nu-l vizează pe recurent, nu prezintă importanţă sub aspectul stabilirii administratorului şi a componenţei comisiei de cenzori şi nici în ceea ce priveşte contestarea punctului referitor la organigramă. Sub acest din urmă aspect, chiar dacă, prin criticile formulate în recursul suspendat, recurentul a susţinut că nu a avut loc reorganizarea societăţii şi desfiinţarea postului de şef de producţie, în care a solicitat reîncadrarea, cerere respinsă de prima instanţă, partea a raportat luarea acestor măsuri la hotărârea A.G.E.A. din 19 martie 2005, iar nu la hotărârea A.G.A. din 26 aprilie 2006, atacată în dosarul care a generat suspendarea cauzei de faţă.
Pe de altă parte, suspendarea în temeiul art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. are caracter facultativ, instanţa putând aprecia asupra oportunităţii acesteia în raport de circumstanţele concrete ale cauzei.
În speţă, soluţia dată în prezentul dosar are relevanţă pentru litigiul în care recurentul a contestat înscrierile din carnetul de muncă şi, în plus, există şi riscul ca acesta să nu-şi mai poată valorifica drepturile salariale solicitate sub formă de despăgubiri faţă de starea de insolvenţă în care se află intimata, măsura suspendării judecăţii fiind incertă ca întindere în timp.
Prin urmare, nu sunt întrunite cerinţele art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. în cauză, astfel încât Curtea a procedat în mod greşit la suspendarea cauzei, ceea ce va determina admiterea recursului, în temeiul art. 312 alin. (1)-(3) cu referire la art. 304 pct. 9 C. proc. civ., casarea încheierii atacate, respingerea cererii de suspendare şi trimiterea cauzei pentru continuarea judecăţii la aceeaşi instanţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamantul M.V. împotriva încheierii din 15 septembrie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie.
Casează încheierea recurată.
Respinge cererea de suspendare a judecăţii formulată de reclamantul M.V. în baza dispoziţiilor art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
Trimite cauza, spre continuarea judecăţii, la aceeaşi instanţă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 ianuarie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1204/2013. Civil. Expropriere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1297/2013. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
