ICCJ. Decizia nr. 2464/2013. Civil
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 2464/2013
Dosar nr. 1041/38/2012
Şedinţa publică de Ia 19 iunie 2013
Asupra cererii de revizuire, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 11948/2002 pe rolul Judecătoriei Constanţa, reclamanta R.A.E.D.P.P. Constanţa a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâţii U.I., U.V., U.D. şi U.T., să dispună rezilierea contractului de închiriere din 01 martie 1988, evacuarea necondiţionată a pârâţilor din spaţiul situat în Constanţa, obligarea la plata sumei de 25.816.504 ROL, reprezentând chirie restantă şi penalităţi de întârziere, plata chiriei şi a majorărilor de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere.
Prin sentinţa civilă nr. 19175/2002 pronunţată de Judecătoria Constanţa a fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamanta R.A.E.D.P.P. Constanţa şi au fost obligaţi pârâţii la plata sumei de 15.483.888 ROL către reclamantă reprezentând chirie restantă.
S-a dispus rezilierea contractului de închiriere din 10 martie 1988, evacuarea necondiţionată a pârâţilor din imobilul situat în Constanţa, şi obligarea pârâţilor la plata chiriei până la executarea efectivă a hotărârii de evacuare.
A fost respins capătul de cerere referitor Ia obligarea pârâţilor Ia plata penalităţilor de întârziere în sumă de 13.855.717 ROL.
A fost respins capătul de cerere referitor la obligarea pârâţilor la plata majorărilor de întârziere în cuantum de 0,5% din valoarea obligaţiilor pentru fiecare zi de întârziere până la executarea efectivă a hotărârii de evacuare.
Au fost obligaţi pârâţii Ia plata cheltuielilor de judecată către reclamantă, în cuantum de 4.000.000 ROL, reprezentând onorariu avocat şi taxă de timbru.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel, atât reclamanta R.A.E.D.P.P. Constanţa, cât şi pârâtul U.I., iar prin decizia civilă nr. 1308 din 30 octombrie 2003 pronunţată de Tribunalul Constanţa a fost respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul U.I. şi a fost admis apelul declarat de reclamanta R.A.E.D.P.P. Constanţa, a fost schimbată sentinţa apelată în sensul că au fost obligaţi pârâţii Ia plata penalităţilor de întârziere în sumă de 13.855.717 ROL pentru perioada mai 1999 - septembrie 2002 şi în continuare până la plata efectivă a debitului, obligând reclamantul-pârât la plata cheltuielilor de judecată.
Prin decizia nr. 115/C din 21 februarie 2005 a Curţii de Apel Constanţa, secţia civilă, pronunţată în Dosarul nr. 1805/C/2004 a fost admis recursul declarat de pârâtul U.I. împotriva deciziei civile nr. 1308 din 30 octombrie 2003 pronunţată de Tribunalul Constanţa, în Dosarul nr. 671/2003 şi în consecinţă, a fost modificată decizia atacată, în sensul că a fost respins apelul R.A.E.D.P.P. Constanţa şi a fost admis apelul pârâtului. A fost schimbată în tot sentinţa, în sensul că a fost respinsă acţiunea.
Prin cererea înregistrată sub nr. 15701/212/2008 pe rolul Judecătoriei Constanţa, reclamanta R.A.E.D.P.P. Constanţa a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii U.I., U.V., U.D.A. şi U.T., rezilierea contractului de închiriere din 01 martie 1988, încheiat între părţi, evacuarea pârâţilor din spaţiul de locuit situat în Constanţa, obligarea pârâtului U.I. Ia plata sumei de 3.818,34 RON, reprezentând chirie restantă aferentă perioadei iunie 2005 - iunie 2008, obligarea aceluiaşi pârât la plata sumei de 3.588,11 RON, reprezentând penalităţile de întârziere aferente chiriei neachitate şi obligarea pârâtului U.I. Ia plata sumei de 181,08 RON/lună reprezentând chiria lunară datorată şi a penalităţilor de întârziere de 0,5% pe fiecare zi de întârziere în plata chiriei lunare, pentru perioada cuprinsă între 01 iulie 2008 şi până Ia data executării efective a hotărârii de evacuare.
Pârâtul U.I. a formulat cerere reconvenţională prin care a solicitat obligarea reclamantei la vânzarea spaţiului de locuit pe care îl ocupă în baza contractului de închiriere.
Prin sentinţa civilă nr. 17215 din 03 noiembrie 2009, Judecătoria Constanţa a admis acţiunea principală, în sensul că a dispus rezilierea contractului de închiriere din 01 martie 1388 încheiat între reclamanţi şi pârâtul U.I. şi dispune evacuarea tuturor pârâţilor din imobilul de locuit situat Ia adresa din Constanţa; a obligat pârâţii în solidar la plata către reclamantă a sumei de 5.525,48 RON reprezentând chirie restantă pe perioada iunie 2005 - iunie 2009, inclusiv, şi 4.858,74 RON cu titlu de penalităţi de întârziere pentru aceeaşi perioadă; a obligat pârâţii, în solidar, la plata către reclamantă a chiriei lunare în cuantum de 181,06 RON şi penalităţi de întârziere de 0,5% calculate Ia nivelul chiriei lunare pentru fiecare zi de întârziere, începând cu data de 01 iulie 2009 şi până la data executării efective a hotărârii de evacuare, sume ce vor fi calculate de organul de executare. A obligat pârâţii, în solidar, la plata sumei de 1.845 RON cu titlu de cheltuieli de judecată şi a respins cererea reconvenţională formulată de pârâţi, ca neîntemeiată.
Prin încheierea de şedinţă de la termenul din data de 03 noiembrie 2008, instanţa a respins ca nefondată excepţia autorităţii de lucru judecat, excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi excepţia lipsei calităţii procesual pasive invocate de pârâtul U.I. şi a admis în parte excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune pentru sumele de bani pretinse pârâtului locatar anterior lunii iunie 2005.
În termen legal, împotriva acestei sentinţe, pârâtul U.I. a declarat apel, care prin decizia civilă nr. 898 din 29 noiembrie 2011 pronunţată de Tribunalul Constanţa a fost respins ca nefondat.
Nemulţumit de soluţia pronunţată, împotriva deciziei civile nr. 698 din 29 noiembrie 2011 pronunţată de Tribunalul Constanţa, pârâtul U.I. a declarat recurs, criticând hotărârea atacată pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Prin decizia civilă nr. 404/C din 18 mai 2012 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia l civilă, în Dosarul nr. 15701/212/2008 a fost admis recursul civil declarat de recurentul pârât U.I. în contradictoriu cu intimata-reclamantă R.A.E.D.P.P. Constanţa şi intimaţii pârâţi U.V., U.D.A. şi U.T.
A fost modificată decizia recurată în sensul că a fost admis apelul pârâtului reclamant şi a fost schimbată sentinţa apelată, în sensul că a fost admisă în parte acţiunea principală formulată de reclamanta R.A.E.D.P.P. Constanţa. În consecinţă, au fost obligaţi pârâţii, în solidar, la plata către reclamantă a sumei de 5.510,48 RON reprezentând chirie restantă pe perioada iulie 2005 - iunie 2009; au fost obligaţi pârâţii, în solidar, la plata către reclamantă a unei chirii lunare în cuantum de 181,08 RON, începând cu data de 01 iulie 2009 şi au fost respinse cererile privind rezilierea contractului de închiriere din 01 martie 1988, privind evacuarea pârâţilor din imobilul situat la adresa din municipiul Constanţa şi privind obligarea Ia plata unor penalităţi de întârziere, ca neîntemeiate.
S-a menţinut restul dispoziţiilor sentinţei privind respingerea ca neîntemeiată a cererii reconvenţionale formulată de pârâţi şi privind obligarea pârâţilor la plata sumei cu titlu de cheltuieli de judecată de 1.845 RON şi a fost obligată intimata R.A.E.D.P.P. Constanţa la plaaa către stat a sumei de 1.500 RON reprezentând cheltuielile de judecată pentru care apelantul U.I. a beneficiat de scutire prin încuviinţarea ajutorului public judiciar de către Tribunalul Constanţa.
Prin petiţia înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa sub nr. 1041/38/2012, U.I. a formulat cerere de revizuire a deciziei civile nr. 404/C/2012 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în Dosarul nr. 15701/212/2008, invocând în drept prevederile art. 322 pct. 2, 4 şi 7 C. proc. civ.
Prin decizia civilă nr. 888/C din 10 octombrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, în Dosarul nr. 1041/36/2012 a fost respinsă ca nefondată cererea de revizuire formulată de revizuentul U.I.
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa la data de 11 octombrie 2012, revizuentul U.I. a solicitat în contradictoriu cu intimaţii R.A.E.D.P.P. Constanţa, U.V., U.D.A. şi U.T., completarea dispozitivului deciziei civile nr. 888/C din 10 octombrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, conform dispoziţiilor art. 2812 C. proc. civ., cu privire la soluţia ce viza cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
Prin decizia civilă nr. 757/C din 14 noiembrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, a fost admisă cererea de completare a dispozitivului şi a fost dispusă completarea deciziei civile nr. 888/C din 10 octombrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, în sensul că a fost declinată cererea de revizuire fondată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 23 noiembrie 2012.
Analizând cererea de revizuire, în raport de criticile formulate şi temeiul de drept invocat, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată pentru considerentele care succed:
Potrivit dispoziţiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămasă definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul se poate cere atunci când există hotărâri definitive potrivnice date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate.
Revizuirea în baza acestui temei legal poate fi solicitată în ipoteza existenţei unor hotărâri potrivnice al căror dispozitiv cuprinde dispoziţii care nu se pot duce Ia îndeplinire.
Raţiunea reglementării revizuirii prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., se găseşte în necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii de lucru judecat, când instanţele au pronunţat soluţii contrare în dosare diferite, dar având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi.
Condiţiile anterior menţionate trebuie însă îndeplinite cumulativ, neîndeplintrea uneia dintre aceste cerinţe ducând la respingerea cererii de revizuire.
În cauză, nu se poate reţine contradictorialitatea de hotărâri, câtă vreme nu sunt întrunite cumulativ cerinţele art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
Atâta timp cât obiectul în litigiul în care s-a pronunţat hotărârea pretins contradictorie este distinct nu este îndeplinită cerinţa imperativă a triplei identităţi în sensul textului de lege invocat, chiar dacă aceste litigii au avut aceeaşi cauză (contractul de închiriere din 01 martie 1986) şi s-au purtat între aceleaşi părţi (reclamanta R.A.E.D.P.P. şi pârâţii U.I., U.V., U.D.A. şi U.T.).
Se constată că, prin decizia civilă nr. 115/C din 21 februarie 2005 a fost dezlegat raportul locativ dintre părţi în perioada mai 1999 - septembne 2002, raportat Ia prevederile O.U.G. nr. 40/1999 cu referire la Legea nr. 114/1996, ştiut fiind că efectele pozitive ale lucrului judecat nu se pot întinde în viitor.
Adoptarea H.G. nr. 310/2007, care a statuat tariful de bază lunar al chiriei (RON/m2) începând cu luna martie 2007, a determinat pentru ambele părţi ale raportului locativ recalcularea chiriei, cu respectarea limitelor stabilite de lege, nelăsând părţilor facultatea negocierii acestor tarife.
Astfel, litigiul în care s-a pronunţat hotărârea pretins contradictorie a avut ca obiect stabilirea cuantumului chiriei restante pentru perioadele ulterioare pronunţării celei în raport de care se apreciază contradictorialitatea (perioada iulie 2005 - iunie 2009), conform dispoziţiilor legale în vigoare şi, respectiv stabilirea cuantumului chiriei lunare datorate începând cu luna 01 iulie 2009, conform noii reglementări instituite de H.G. nr. 310/2007.
Dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. sunt de strictă interpretare, iar împrejurarea că dosarele ar avea aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi nu înseamnă că este îndeplinită tripla identitate în sensul arătat, atâta timp cât obiectul acestora a fost distinct.
În raport de considerentele anterior expuse, Înalta Curte urmează să respingă cererea de revizuire formulată de revizuentul U.I. împotriva deciziei civile nr. 404/C din 16 mai 2012 pronunţată de Curtea de Apei Constanţa, secţia I civilă, în Dosarul nr. 15701/212/2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul U.I. împotriva deciziei civile nr. 404/C/2012 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia l civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 iunie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2840/2013. Civil | ICCJ. Decizia nr. 2470/2013. Civil → |
|---|
