ICCJ. Decizia nr. 3601/2013. Civil. Pretenţii. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 3601/2013
Dosar nr. 36837/3/2011
Şedinţa publică de la 29 octombrie 2013
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea actelor şi lucrărilor cauzei, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 4438 din 5 aprilie 2012, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în Dosarul nr. 36837/3/2011, instanţa de fond a admis excepţia tardivităţii formulării cererii de revizuire. A respins cererea de revizuire formulată de revizuienta SC Ş.T.I. SRL, împotriva sentinţei comerciale nr. 737 din 21 ianuarie 2011 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, în Dosarul nr. 36360/3/2010, în contradictoriu cu intimatul Ş.A., ca tardiv formulată.
Pentru a pronunţa această soluţie, în analiza excepţiei tardivităţii cererii de revizuire, Tribunalul a reţinut, în esenţă, că raportat la prevederile art. 324 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., conform cărora termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti, în cazurile prevăzute la art. 322 pct. 5 din ziua în care s-au descoperit înscrisurile ce se invocă ori, după caz, din ziua în care partea a luat cunoştinţă de hotărârea desfiinţată sau modificată pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere, iar potrivit alin. (2), în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 8 termenul de revizuire este de 15 zile şi se socoteşte de la data încetării împiedicării, raportat la prevederile art. 322 pct. 5 şi 8 C. proc. civ. potrivit cărora revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri date de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere „dacă după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor, ori dacă s-a desfiinţat sau s-a modificat hotărârea unei instanţe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere ” şi „dacă partea a fost împiedicată să se înfăţişeze la judecată şi să înştiinţeze instanţa despre aceasta dintr-o împrejurare mai presus de voinţa sa”, în speţă, revizuienta nu a probat susţinerea sa în sensul că a fost împiedicată de o împrejurare mai presus de voinţa sa să ia cunoştinţă de proces, prin faptul că administratorului A.F. i s-a interzis accesul în sediul societăţii şi nici susţinerea conform căreia acestuia i s-a ascuns existenţa litigiului.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel apelantul revizuient SC Ş.T.I. SRL apreciind soluţia instanţei de fond ca nelegală şi netemeinică pentru faptul că în temeiul art. 322 C. proc. civ., nu poate fi atacată cu revizuire o hotărâre a primei instanţe decât dacă aceasta rămâne definitivă prin neapelare. A considerat apelantul că nu poate curge termenul de introducere a cererii de revizuire de la data de 6 aprilie 2011 (dată la care sentinţa comercială nr. 737 din 21 ianuarie 2011 a fost comunicată la sediul SC Ş.T. SRL), ci de la data de 21 aprilie 2011, după expirarea termenului de introducere a apelului.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, prin decizia nr. 458 din 7 noiembrie 2012, a respins, ca nefondat, apelul revizuentului, reţinând, în esenţă, faţă de dispoziţiile legale incidente, că cererea de revizuire formulată de revizuienta SC Ş.T.I. SRL împotriva sentinţei 737 din 21 ianuarie 2011 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 5 şi 8 C. proc. civ. (conform motivelor depuse şi aflate la filele 14-17 dosar Tribunal Bucureşti) fiind depusă şi înregistrată la data de 16 mai 2011 prin serviciul registratură al Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a comercială, că sentinţa nr. 737 din 21 ianuarie 2011 a cărei revizuire se cere a fost comunicată la sediul societăţii SC Ş.T.I. SRL la data de 6 aprilie 2011 conform dovezii de comunicare aflată la fila 15 dosar T.B. - dovada comunicării şi procesul verbal de predare îndeplinind condiţiile art. 100 C. proc. civ.
A mai reţinut instanţa că potrivit art. 324 C. proc. civ. termenul de revizuire este de 1 lună şi curge, pentru motivul prevăzut de articolul 322 pct. 5 C. proc. civ., curge de la data când s-au descoperit înscrisurile ce se invocă, A.F. administrator în calitate de reprezentant al SC Ş.T.I. SRL nefăcând dovada că celălalt administrator Ş.A. i-a împiedicat accesul în sediul societăţii (sediu la care s-a comunicat hotărârea a cărei revizuire se cere) la data de 6 aprilie 2011 şi că revizuientei societate comercială i s-a comunicat sentinţa la 6 aprilie 2011 de la această dată curgând termenul de 1 lună, şi nu de la data de 21 aprilie 2011 când ar fi expirat termenul de introducere a apelului.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs revizuienta SC Ş.T.I. SRL solicitând admiterea acestuia, desfiinţarea în tot a deciziei atacate, reţinerea cauzei spre judecată şi admiterea cererii de revizuire cu cheltuieli de judecată aferente.
Recurentul-revizuent îşi subsumează criticile motivului de modificare reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. cu invocarea următoarelor aspecte de pretinsă nelegalitate:
- instanţa a făcut o greşită apreciere a dispoziţiilor art. 322 pct. 5 C. proc. civ. întrucât înscrisul nu a putut fi înfăţişat dintr-un motiv mai presus de voinţa părţii, în acest sens, voinţa societară trebuie apreciată ca fiind voinţa exprimată de ambii asociaţi, ceea ce nu este confirmat;
- instanţa nu a luat în considerare aspectele de fapt prezentate cu privire la împiedicarea asociatului/ administrator A.F. de a fi prezent în incinta sediului societăţii şi de a participa efectiv la administrarea societăţii, instanţa întemeindu-şi convingerea pe simpla afirmaţie a intimaţilor, înlăturând nejustificat dovezile depuse de către revizuent. Se arată că dacă dovezile ar fi fost insuficiente, instanţa ar fi putut da prevalenta prezumţiilor evidente din cauză, în acest sens fiind uşor de prezumat că administratorul A.F. nu a avut la cunoştinţă de întocmirea actului fraudulos (contract de împrumut) făcut în dauna societăţii, faptul că a fost introdusă o acţiune pentru desfiinţarea actului fraudulos fiind suficientă şi cu valoare de a ridica prezumţia la valoare de probă.
- instanţa a apreciat greşit incidenţa în cauză a motivelor de revizuire prevăzute de art. 322 pct. 4 şi 8 C. proc. civ. potrivit căruia revizuirea unei hotărâri ..se poate cere dacă partea a fost împiedicată să se înfăţişeze la judecată şi să înştiinţeze instanţa despre aceasta, dintr-o împrejurare mai presus de voinţa ei. Consideră recurentul că instanţa a apreciat că nu a fost dovedit faptul că societatea nu a luat la cunoştinţă de existenţa litigiului ce a făcut obiectul Dosarului nr. 36360/3/2010 atâta timp cât societatea a fost în mod legal citată, făcând o greşită apreciere a situaţiei de fapt ce a determinat o greşită aplicare a legii. "Societatea" ca entitate socială, nu se reprezintă prin sine însăşi ci prin administratorii săi. Nu "societatea" trebuie să ia la cunoştinţă, în nume propriu, ci societatea prin administrator.
Arată recurentul că a fost dovedit faptul că administratorul, singurul administrator de bună credinţă care încearcă să apere societatea prin toate mijloacele, a fost îndepărtat în mod fraudulos de la conducerea societăţii şi de la exercitarea atribuţiunilor sale, că acţiunea de spoliere a societăţii a fost introdusă de către Ş.A. fără ştiinţa administratorului A.F., acesta fiind îndepărtat în mod fizic, efectiv, prin mijloace violente, din societate, că fără a fi modificat actul constitutiv, acesta a acţionat în contra societăţii iar A.F., administrator legal al societăţii nu a putut avea la cunoştinţă de existenţă.
Consideră recurentul că, dacă instanţa a considerat că data la care societăţii i-a fost comunicată hotărârea, drept dată opozabilă şi lui A.F., ar fi trebuit ca dovada de primire să fie semnată chiar de către A.F., şi atunci, indubitabil, acesta nu mai putea opune neluarea la cunoştinţă a înscrisului, dând prevalentă unei proceduri, şi aceea incertă, trecând în subsidiar realizarea dreptului, ceea ce a determinat o greşită aplicare a legii.
Înalta Curte, examinând decizia recurată din perspectiva criticilor formulate, constată că recursul este nefondat pentru motivele ce se vor arăta.
În examinarea modului în care instanţa de fond a soluţionat excepţia de tardivitate a formulării cererii de revizuire instanţa de apel a făcut o corectă aplicare şi interpretare a art. 324 C. proc. civ. din perspectiva temeiurilor de drept invocate în susţinerea cererii de revizuire, în speţă dispoziţiile art. 322 pct. 4, 5 şi 8 C. proc. civ. şi a momentului de la care începe să curgă termenul avut în vedere de legiuitor în art. 324 C. proc. civ., stabilind în mod judicios că acesta începe să curgă de la data la care revizuientei i-a fost comunicată sentinţa apelată, în speţă 6 aprilie 2011, instanţa de apel raportându-se în analiza criticilor formulate la materialul probatoriu administrat.
În considerarea celor ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 312 C. proc. civ. va respinge ca nefondat recursul, decizia recurata nefiind susceptibilă de a fi cenzurată din perspectiva criticilor formulate şi, constatând îndeplinite cerinţele art. 274 C. proc. civ., va obliga recurenta să plătească intimatului Ş.A. - 1.500 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurenta - revizuentă SC Ş.T.I. SRL Bucureşti împotriva deciziei nr. 458 din 7 noiembrie 2012, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, ca nefondat.
Obligă recurenta să plătească intimatului Ş.A. - 1500 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 octombrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3524/2013. Civil. Constatare nulitate act.... | ICCJ. Decizia nr. 3605/2013. Civil. Pretenţii. Recurs → |
|---|
