ICCJ. Decizia nr. 5227/2013. Civil. Recunoaştere paternitate. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 5227/2013
Dosar nr. 5549/117/2006
Şedinţa publică de la 13 noiembrie 2013
Asupra cauzei de faţă constată următoarele:
Prin Sentinţa civilă nr. 3764 din 10 mai 2006 a Judecătoriei Cluj Napoca s-a respins acţiunea formulată de reclamantul R.D. în contradictoriu cu Autoritatea Tutelară din cadrul C.L. al Mun. Cluj Napoca şi T.R. privind contestarea recunoaşterii paternităţii numitei R.D.. În considerente s-a reţinut că R.D. s-a născut în timpul căsătoriei reclamantului cu pârâta T.R., fostă R., situaţie în care operează prezumţia legală potrivit căreia soţul mamei este tatăl copilului, iar reclamantul nu se încadrează în dispoziţiile legale care reglementează recunoaşterea paternităţii.
Apelul declarat de reclamant împotriva sentinţei a fost respins prin Decizia civilă nr. 586 din 20 septembrie 2006 a Tribunalului Cluj, iar recursul formulat de reclamant împotriva deciziei pronunţate în apel s-a respins prin Decizia civilă nr. 99/ R din 19 ianuarie 2007 a Curţii de Apel Cluj.
Împotriva acestor hotărâri a formulat recurs în anulare reclamantul R.D. susţinând nelegalitatea acestora întrucât în timpul căsătoriei fosta sa soţie a avut relaţii extraconjugale.
Faţă de dispoziţiile art. 137 C. proc. civ., conform cărora instanţa are obligaţia de a se pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură care fac de prisos cercetarea în fond a pricinii, Înalta Curte va analiza, cu prioritate, excepţia invocată cu privire la inadmisibilitatea căii de atac.
Potrivit normelor procedurale civile împotriva unei hotărâri judecătoreşti, partea nemulţumită de soluţia dată nu poate formula un recurs în anulare. Singura cale ordinară de atac recunoscută părţii de lege este recursul, urmată de alte două căi extraordinare de atac, revizuirea şi contestaţia în anulare.
De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 299 C. proc. civ. sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională, în condiţiile prevăzute de lege.
Hotărârile pronunţate de curţile de apel cu ocazia soluţionării recursurilor nu mai pot fi atacate cu un nou recurs întrucât nu se găsesc cuprinse în dispoziţiile textului de lege menţionat, iar, pe de altă parte, aceste hotărâri sunt irevocabile astfel cum prevede art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ.
În cauză, constatându-se că reclamantul a uzat de calea de atac a recursului, faţă de principiul unicităţii care funcţionează în materia căilor de atac, potrivit căruia partea interesată nu poate folosi de mai multe ori o cale de atac împotriva aceleiaşi hotărâri, se reţine că al doilea recurs declarat împotriva deciziei pronunţate în primul recurs este inadmisibil şi urmează să fie respins ca atare.
Pentru că reclamantul şi-a denumit al doilea recurs, recurs în anulare, trebuie menţionat şi faptul că instituţia recursului în anulare a fost abrogată prin O.U.G. nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea C. proc. civ.
Având în vedere considerentele expuse, calea de atac formulată de R.D. se va respinge ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, calea de atac formulată de reclamantul R.D. împotriva Deciziei nr. 99/ R din 19 ianuarie 2007 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale pentru minori şi familie, Deciziei nr. 586/ A din 20 septembrie 2006 a Tribunalului Cluj, precum şi a Sentinţei civile nr. 3764 din 10 mai 2006 a Judecătoriei Cluj Napoca.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 noiembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5226/2013. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5228/2013. Civil → |
|---|
