ICCJ. Decizia nr. 5312/2013. Civil. Ordonanţă preşedinţială. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 5312/2013
Dosar nr. 1330/54/2011
Şedinţa publică din 18 noiembrie 2013
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin încheierea nr. 4 din 22 iunie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă şi pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, s-a respins cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de SC O.P. SA, având ca obiect suspendarea provizorie a executării Deciziei civile nr. 794 din 3 februarie 2010, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, în Dosar nr. 2523/95/2009.
Pentru a pronunţa această încheiere, instanţa a reţinut următoarele considerente:
Prin Decizia nr. 794 din 03 februarie 2010 a Curţii de Apel Craiova, pronunţată în Dosarul nr. 2523/95/2009 a fost admis recursul declarat de reclamant M.V. împotriva Sentinţei civile nr. 3152 din 30 septembrie 2009 pronunţată de Tribunalul Gorj, în dosar nr. 2523/95/2009, în contradictoriu cu intimata SC P. SA, a fost modificată sentinţa în sensul că a fost admisă acţiunea în parte, a fost obligată pârâta către reclamant la plata drepturilor salariale, reprezentând prime Paşte şi Crăciun 2006, 2007.
Intimatul a pornit executarea silită a titlului executoriu menţionat - Decizia nr. 794 din 03 februarie 2010 a Curţii de Apel Craiova, în cadrul Dosarului de executare nr. 53/E/2011 al BEJ T.N..
Petenta a formulat contestaţie la titlu - Decizia nr. 794 din 03 februarie 2010 a Curţii de Apel Craiova, pentru a se lămuri dispozitivul acestei decizii, în sensul dacă drepturile salariale constând în prime de Paşti şi Crăciun 2006, 2007 se vor calcula în temeiul art. 168 din CCM P., adică în raport de salariul de bază mediu pe această unitate aferent lunilor martie 2006, noiembrie 2006, martie 2007 şi noiembrie 2007.
În ceea ce priveşte condiţiile formale ce trebuie îndeplinite pentru examinarea cererii se constată că pe rolul instanţei este înregistrată contestaţia la titlu împotriva Deciziei nr. 794 din 03 februarie 2010 a Curţii de Apel Craiova, a fost achitată cauţiunea în cuantum de 504,80 RON.
Instanţa a reţinut că sub aspectul urgenţei petenta nu a invocat motive întemeiate care ar putea justifica admiterea ordonanţei preşedinţiale. Motivele invocate de reclamantă şi anume că dispozitivul deciziei nu vizează o sumă determinată, ci doar determinabilă, fiind nevoie de lămurirea dispozitivului sunt motive care nu pot face obiectul examinării în cadrul procesual de faţă. Motivele legate de eventuala admitere a contestaţiei la titlu, nu sunt motive suficiente prin ele însele pentru a justifica suspendarea executării pe calea ordonanţei preşedinţiale. Rezultă că petenta nici nu a invocat şi nici nu a dovedit care este prejudiciul iminent care i s-ar produce dacă nu ar fi suspendată executarea.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta SC O.P. SA.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 12 septembrie 2011.
La termenul de la 21 septembrie 2012, judecata recursului a fost suspendată conform prevederilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., iar la 14 octombrie 2013, din oficiu, Înalta Curte a dispus repunerea cauzei pe rol, fixând termen la 18 noiembrie 2013, când instanţa a invocat excepţia perimării recursului.
Analizând cu prioritate această excepţie, faţă de dispoziţiile art. 137 C. proc. civ., Înalta Curte o va admite, pentru considerentele care succed:
Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ. cererea de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an. Conform dispoziţiilor art. 252 alin. (1) C. proc. civ. perimarea se poate constata şi din oficiu.
Termenul de perimare începe să curgă de la data ultimului act de procedură făcut în cauză, iar cazurile de întrerupere şi suspendare a cursului perimării sunt prevăzute de art. 249 şi 250 C. proc. civ.
În speţă, la termenul de la 21 septembrie 2012, judecata recursului a fost suspendată conform prevederilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa părţilor.
Din verificarea actelor dosarului reiese că până la data de 23 septembrie 2013, când s-a împlinit termenul de perimare, calculat conform art. 101 alin. (3) şi 5 C. proc. civ., părţile nu au formulat cerere de repunere pe rol a cauzei în vederea continuării judecăţii.
Reţinând că în cauză sunt întrunite condiţiile perimării prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ. şi constatând că, potrivit aceluiaşi text de lege, perimarea operează de drept, putând fi constatată şi din oficiu de instanţă, faţă de dispoziţiile art. 252 alin. (1) teza I din acelaşi cod, Înalta Curte urmează să constate perimată cererea de recurs cu care a fost învestită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată perimat recursul declarat de reclamanta SC O.P. SA împotriva Încheierii nr. 4 din 22 iunie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă şi pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 noiembrie 2013.
Procesat de GGC - GV
| ← ICCJ. Decizia nr. 5281/2013. Civil. Conflict de competenţă.... | ICCJ. Decizia nr. 5325/2013. Civil. Conflict de competenţă. Fond → |
|---|
