ICCJ. Decizia nr. 5683/2013. Civil. îndreptare eroare materială. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 5683/2013
Dosar nr. 8409/42/2003
Şedinţa publică din 5 decembrie 2013
Asupra recursului civil de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 28 iunie 2013 pe rolul Curţii de Apel Ploieşti sub nr. 8409/42/2003, petentul T.M. a formulat cerere de îndreptare eroare materială a deciziei civile nr. 281 din 13 noiembrie 2003 pronunţată în Dosarul nr. 8409/2003 al Curţii de Apel Ploieşti.
În motivarea cererii, petentul T.M. a arătat că a solicitat, în temeiul dispoziţiilor art. 322 pct. 2 C. proc. civ., revizuirea sentinţei civile nr. 4640/2010 pronunţată în Dosarul nr. 2225/2000 al Judecătoriei Târgovişte, deoarece, deşi la termenul de soluţionare al cauzei, respectiv 24 septembrie 2010, nu au fost prezenţi pârâţii sau intervenienţii „instanţa s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut atunci când i-au fost respinse, atât cererea reconvenţională disjunsă, cât şi cererea nouă depusă prin registratură, prin care solicita partajarea doar a acelor bunuri dovedite cu probe”. A arătat că, prin decizia nr. 281/2003 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti s-a reţinut că prin cerere a solicitat a se constata că „instanţa s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au solicitat, fiind astfel în mod greşit la plata cheltuielilor de judecată.”
Prin încheierea de şedinţă din data de 18 septembrie 2013, Curtea de Apel Ploieşti, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a respins cererea de îndreptare eroare materială a deciziei civile nr. 281 din 13 noiembrie 2003 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti.
La pronunţarea acestei hotărâri, curtea de apel a reţinut următoarele considerente:
Prin decizia civilă nr. 281 din 13 noiembrie 2003, Curtea de Apel Ploieşti a respins ca nefondat apelul declarat de contestatorul T.M. împotriva sentinţei civile nr. 2869 din 18 septembrie 2003 pronunţată de Judecătoria Târgovişte, apel în care au fost invocate dispoziţiile art. 125 din Constituţie, art. 329 alin. (3) C. proc. civ., art. 322 pct. 2 C. proc. civ., cât şi art. 318 C. proc. civ., apelantul fiind nemulţumit de soluţionarea cauzelor cu care a figurat pe rolul instanţelor de judecată.
Cu privire la cererea petentului, potrivit art. 281 alin. (1) C. proc. civ., erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere. Raportând dispoziţiile legale sus-menţionate, la cererea acestuia, a rezultat că nu a fost indicată existenţa niciunei situaţii de eroare sau omisiune care să poată face obiectul unei îndreptării a erorii materiale în baza textului procedural invocat ca temei juridic al cererii. Astfel s-a apreciat ca fiind neîntemeiată cererea formulată de petent, aceasta fiind respinsă, întrucât conţinutul solicitării nu se încadrează în dispoziţiile art. 281 C. proc. civ., precizarea de către petent şi a altor dispoziţii legale, neputând fi analizate în cadrul acestei cereri, acestea putând constitui temei de drept referitor la alte căi de atac, în conformitate cu dispoziţiile codului de procedură civilă.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs contestatorul T.M. criticând hotărârea pronunţată ca fiind netemeinică şi nelegală arătând în motivarea recursului că instanţa nu a avut în vedere sentinţa civilă nr. 4640 din care rezultă că nici pârâta şi nici intervenienţii nu au fost prezenţi la ultimul termen de judecată, împrejurare în raport de clare instanţa s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut atunci când a respins cererea sa depusă prin registratură.
Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de dispoziţiile legale incidente în cauză, Înalta Curte va constata netemeinicia recursului formulat având în vedere următoarele considerente:
Fundamentul juridic al pretenţiei recurentului care face obiect al judecării cererii acestuia înregistrată la data de 28 iunie 2013 îl constituie dispoziţiile art. 281 C. proc. civ., temei de drept în raport cu care va fi realizat controlul judiciar, precum şi în funcţie de criticile invocate prin cererea de recurs.
Noţiunea de greşeală materială are, în sensul art. 281 C. proc. civ., înţelesul de eroare materială vizibilă, săvârşită cu ocazia redactării hotărârii. Pe această cale nu se poate urmări şi obţine îndreptarea hotărârii cu privire la un aspect de fond, întrucât nu ar avea caracterul unei erori materiale.
Solicitarea recurentului nu se încadrează în dispoziţiile art. 281 C. proc. civ. întrucât solicitantul este în fapt nemulţumit de soluţia dată în fond pretenţiei sale deduse judecăţii, soldată cu respingerea cererii sale, nemulţumire accentuată în accepţiunea recurentului şi de faptul că părţile adverse nu ar fi fost prezente la judecată.
Or, îndreptarea unei hotărâri este posibilă numai dacă există greşeli materiale în sensul art. 281 C. proc. civ., întrucât pe această cale nu pot fi îndreptate greşeli de fond sau omisiuni.
Analiza punctuală a curţii de apel a fost determinată de împrejurarea că ceea ce se solicita era îndreptarea unei erori materiale, iar aceasta nu permite decât verificarea unor elemente pur formale şi nu o devoluare a fondului în cadrul unei proceduri menite să îndrepte doar inadvertenţe de ordin formal.
Rezultă că, ceea ce se urmăreşte prin demersul recurentului nu se încadrează, pentru a fi astfel sancţionat, pe dispoziţiile art. 281 C. proc. civ. şi de aceea, soluţia recurată, de respingere a cererii formulate în afara condiţiilor procedurale, este legală.
Pentru considerentele expuse, criticile deduse judecăţii se vădesc a fi nefondate, drept pentru care în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. se va respinge recursul declarat de contestatorul T.M. împotriva încheierii de şedinţă din 18 septembrie 2013 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă, pronunţată în Dosarul nr. 8409/42/2003.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de contestatorul T.M. împotriva încheierii de şedinţă din 18 septembrie 2013 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă, pronunţată în Dosarul nr. 8409/42/2003.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 decembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5677/2013. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5684/2013. Civil → |
|---|
