ICCJ. Decizia nr. 5687/2013. Civil. Revendicare imobiliară. Revizuire - Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 5687/2013
Dosar nr. 2019/1/2013
Şedinţa publică din 5 decembrie 2013
Deliberând, în condiţiile art. 256 alin. (1) C. proc. civ., asupra cererii de revizuire de faţă;
La data de 28 martie 2013, revizuenţii S.A., S.M.M. şi SC A.E. SRL au formulat cerere de revizuire împotriva Deciziei nr. 7393 din 4 decembrie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.
În motivarea cererii de revizuire se arată că instanţa supremă s-a pronunţat ultra petita, întrucât revizuenţii au fost obligaţi să lase în deplină proprietate o suprafaţă de teren mai mare decât cea pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate.
Luând în examinare cererea de revizuire sub aspectul admisibilităţii sale, Înalta Curte constată următoarele:
Conform art. 322 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămasă definitivă în instanţe de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri date de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere numai pentru una din situaţiile prevăzute la cele nouă puncte ale art. 322.
Prin Decizia nr. 7393 din 4 decembrie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, s-au respins ca nefondate recursurile declarate de reclamanţii P.P., P.V.V., S.D.E., de pârâţii SC A.E. SRL, S.A. şi S.M.M. şi de pârâţii G.N. şi G.E. împotriva Deciziei nr. 82/A-C din 7 decembrie 2011 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Prin cererea de revizuire, pârâţii s-au prevalat de ipoteza reglementată de art. 322 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. (astfel cum se desprinde din susţinerile scrise) potrivit căreia: „Revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs, atunci când evocă fondul, se poate cere .. (2) … dacă s-a dat mai mult decât s-a cerut.”
Analizând cererea de faţă în condiţiile art. 326 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că niciuna dintre cele două cerinţe ce reies din art. 322 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. nu sunt îndeplinite în cauză.
Or, decizia a cărei revizuire se cere este pronunţată de o instanţă de recurs, astfel că prima condiţie prevăzută de text presupune ca decizia instanţei de recurs să evoce fondul, întrucât, spre deosebire de recurs care are în vedere în primul rând erorile de drept, revizuirea vizează îndreptarea erorilor de fapt.
O hotărâre judecătorească ce evocă fondul presupune ca instanţa să statueze prin dispozitivul ei asupra fondului raportului juridic litigios pe baza probelor administrare în cauză, reţinând sau schimbând o anumită situaţie de fapt, prin urmare, să nu fie o soluţie pronunţată pe care de excepţie, iar dacă ea este pronunţată în calea de atac, în mod necesar, apelul sau recursul trebuie să fi fost admis, iar soluţia supusă apelului sau recursului să fie reformată cu privire la soluţia dată asupra fondului pretenţiilor ce au format obiect al judecăţii.
În acest context, se impune precizarea că deşi recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, susceptibil a fi exercitat numai pentru motive de nelegalitate dintre cele expres şi limitativ prevăzute de art. 304 pct. 1 - 9 C. proc. civ., controlul de legalitate exercitat de instanţa de recurs implică verificarea aplicării legii asupra situaţiei de fapt deja reţinute de instanţa sau instanţele de fond, împrejurare ce atrage raportarea instanţei de recurs, prin considerentele deciziei, la această situaţie de fapt.
Înalta Curte constată că prin decizia a cărei anulare se solicită instanţa a procedat la respingerea recursurilor, iar dispozitivul deciziei instanţei de recurs, ca de altfel şi întreaga motivare a hotărârii, nu conţine vreo dezlegare dată fondului raportului juridic litigios.
Deşi pentru respingerea cererii de revizuire este suficientă constatarea neîndeplinirii cerinţei cu privire la evocarea fondului, Înalta Curte reţine că nici condiţia specifică prevăzută de art. 322 pct. 2 C. proc. civ. nu se verifică în speţă.
Prin prisma motivului prevăzut de art. 322 pct. 2 C. proc. civ., se are în vedere pronunţarea instanţei ultra, extra sau minus petita în raport de pretenţiile deduse judecăţii, care alcătuiesc fondul cauzei.
Or, câtă vreme hotărârea împotriva căreia s-a formulat cerere de revizuire nu evocă fondul, aşa cum s-a arătat mai sus, nu se poate susţine că instanţa supremă a dat mai mult decât ce s-a cerut.
În consecinţă, potrivit celor ce preced, Înalta Curte va respinge ca nefondată cererea de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire a Deciziei nr. 7393 din 4 decembrie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, formulată de revizuenţii S.A., S.M.M. şi SC A.E. SRL.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 decembrie 2013.
Procesat de GGC - LM
| ← ICCJ. Decizia nr. 5686/2013. Civil. Conflict de muncă.... | ICCJ. Decizia nr. 5688/2013. Civil → |
|---|
