ICCJ. Decizia nr. 1000/2014. Civil. Rezoluţiune contract. Pretenţii, rectificare carte funciară. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 1000/2014
Dosar nr. 1458/252/2011
Şedinţa de la 13 martie 2014
Asupra recursului de faţă;
Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 602 din 18 aprilie 2013, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, a admis recursul declarat de către reclamanta K.A.M. şi a modificat în tot decizia instanţei de apel în sensul respingerii apelului declarat de pârâtul I.M.M., apreciind că susţinerea reclamantei este confirmată de actele şi lucrările cauzei, inclusiv de poziţia contradictorie a pârâtului, care a lăsat să se înţeleagă că preţul consemnat în actul notarial face dovada absolută a acestui fapt, şi a respins recursul declarat de pârâtul I.M.M. ca nefondat, cu motivarea că hotărârea criticată, schimbată în totalitate în recursul reclamantei, pe considerente de încălcare flagrantă a dispoziţiilor legale în materie, nu mai poate face obiectul criticilor pârâtului recurent, deoarece, din punct de vedere juridic, aceasta nu mai produce niciun fel de efecte.
Împotriva acestei hotărâri, pârâtul I.M.M. a formulat recurs, solicitând admiterea acestuia şi, în principal, casarea hotărârii recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, iar, în subsidiar, admiterea excepţiei de nulitate absolută a deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre competentă soluţionare a recursului către Tribunalul Timiş, invocând drept motive de nelegalitate prevederile art. 304 pct. 3, 5, 7 şi 9 C. proc. civ.
În argumentarea motivelor de recurs, s-a învederat că hotărârea Curţii de Apel Timişoara este nemotivată şi s-a interpretat eronat probatoriul administrat în cauză, depoziţia martorului neputând fi luată în considerare.
Înalta Curte, analizând actele şi lucrările dosarului din perspectiva dispoziţiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora instanţa se va pronunţa prioritar asupra excepţiilor de fond sau de procedură care fac de prisos, în tot sau în parte, cercetarea în fond a pricinii, luând în examinare, cu prioritate, chestiunea timbrajului, reţine că, potrivit art. 1 din Legea nr. 146/1997, cu referire la art. 20 alin. (1) şi (2) din aceeaşi lege, taxele de timbru se depun anticipat sau până la termenul de judecată stabilit de instanţă.
Potrivit prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi normelor de aplicare a legii coroborate cu dispoziţiile art. 9 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru şi timbru judiciar, cererea va fi anulată ca netimbrată.
În speţă, recurentul nu a depus până la termenul de judecată stabilit pentru soluţionarea recursului dovada taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit (107 RON taxă judiciară de timbru şi 5 RON timbru judiciar), deşi a fost citat cu această menţiune.
Constatând că recursul nu a fost timbrat corespunzător anticipat şi nici până la termenul stabilit de Înalta Curte, 13 martie 2014, pentru când procedura de citare a fost legal îndeplinită, iar, în cauză, nu operează scutirea legală de obligaţia timbrării, Înalta Curte urmează să dea eficienţă dispoziţiilor art. 20 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 146/1997 coroborate cu dispoziţiile art. 35 alin. (1) şi (5) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997 şi să dispună anularea ca netimbrat a recursului declarat de pârâtul I.M.M.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează ca netimbrat recursul declarat de pârâtul I.M.M. împotriva Deciziei nr. 602 din 18 aprilie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 martie 2014.
Procesat de GGC - AM
| ← ICCJ. Decizia nr. 992/2014. Civil. Obligatia de a face. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1002/2014. Civil. Pretenţii. Recurs → |
|---|
