ICCJ. Decizia nr. 1029/2014. Civil. Despăgubiri Legea nr.221/2009. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 1029/2014
Dosar nr. 5821/3/2010
Şedinţa publică din 27 martie 2014
Deliberând, în condiţiile art. 256 alin. (1) C. proc. civ., asupra recursului de faţă;
Prin Decizia civilă nr. 258A din 10 martie 2011 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins ca nefondat apelul formulat de reclamantul D.I. împotriva Sentinţei civile nr. 1013 din 11 iunie 2010 a Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, a admis apelurile formulate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, a schimbat în parte sentinţa şi a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata de despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit, ca nefondat.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs reclamantul D.I., solicitând modificarea în parte a deciziei recurate, respingerea apelurilor formulate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi, în consecinţă, menţinerea despăgubirilor morale în echitate acordate de prima instanţă, pentru prejudiciul moral suferit ca urmare a condamnării sale politice, cât şi a măsurii administrative cu caracter politic a stabilirii domiciliului obligatoriu.
Prin Încheierea din 8 martie 2012, luând act de decesul recurentului-reclamant D.I., intervenit la 11 octombrie 2011, faţă de susţinerile avocatului recurentului-reclamant potrivit cărora nu există moştenitori legali şi nu s-a emis certificat de vacanţă succesorală, Înalta Curte a dispus suspendarea judecării recursului, în temeiul dispoziţiilor art. 243 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
În absenţa oricărui demers al vreuneia din părţi, în urma verificărilor efectuate, la 14 noiembrie 2013 Înalta Curte a dispus repunerea cauzei pe rol în vederea discutării perimării şi a acordat termen în acest sens la 30 ianuarie 2014.
Prin Încheierea din 30 ianuarie 2014, constatându-se transmisiunea calităţii succesorale a recurentului-reclamant către moştenitorii săi legali, respectiv cu titlu particular L.M., M.Gh.A. şi V.A., potrivit Certificatului de moştenitor nr. 171 din 29 decembrie 2011, emis de BNP „C., S. şi A.”, Înalta Curte a dispus citarea acestora în cauză.
Asupra excepţiei perimării, constată următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 248 C. proc. civ. „(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an”.
În acelaşi timp, art. 250 alin. (2) C. proc. civ. dispune că „În cazurile prevăzute de art. 243, cursul perimării este suspendat timp de trei luni de la data când s-au petrecut faptele care au prilejuit suspendarea judecăţii, dacă aceste fapte s-au petrecut în cele din urmă şase luni ale termenului de perimare.”
Cauza pendinte a fost suspendată la 8 martie 2012, constatându-se că a intervenit decesul recurentului-reclamant la data de 11 octombrie 2011.
Prin Certificatul de moştenitor nr. 171 din 29 decembrie 2011, emis de BNP „C., S. şi A.”, s-a stabilit calitatea de moştenitor legal a numitei L.M., precum şi calitatea de legatari cu titlu particular a numiţilor M.Gh.A. şi V.A.
Cum potrivit dispoziţiilor art. 651 C. civ., succesiunile se deschid prin moarte şi cum acceptarea succesiunii a avut loc înainte ca instanţa să dispună suspendarea judecăţii, moştenitorii recurentului-reclamant aveau obligaţia ca în termenul prevăzut de art. 248 alin. (1) C. proc. civ. să facă demersuri în vederea continuării judecăţii.
Aşa cum rezultă din actele şi lucrările dosarului, de la momentul suspendării şi până în prezent, timp de mai bine de doi ani, nici moştenitorii recurentului-reclamant şi nici intimatul-pârât nu au făcut nici un demers pentru repunerea pe rol a cauzei şi continuarea judecăţii şi nici nu au făcut dovada vreunei cauze de întrerupere sau suspendare a cursului perimării.
Cum cauza a rămas în nelucrare din vina părţilor pe perioada prevăzută de lege, în raport de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va constata perimat recursul declarat de reclamantul D.I.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată perimat recursul declarat de reclamantul D.I., decedat, a cărui calitate procesuală a fost preluată de L.M., M.Gh.A. şi V.A. împotriva Deciziei civile nr. 258A din 10 martie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 martie 2014.
Procesat de GGC - LM
| ← ICCJ. Decizia nr. 1028/2014. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1030/2014. Civil. Drepturi băneşti. Recurs → |
|---|
