ICCJ. Decizia nr. 1151/2014. Civil. Drepturi băneşti. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 1151/2014
Dosar nr. 5481/1/2013
Şedinţa publică din 3 aprilie 2014
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 3955/R din 14 octombrie 2013 a Curţii de Apel Cluj, secţia I civilă, pronunţată în Dosarul nr. 19245/117/2012, s-a respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul S.L.P.R. - Filiala Cluj împotriva Sentinţei civile nr. 10.509 din 17 iunie 2013 a Tribunalului Cluj, care a fost menţinută.
În considerentele acestei hotărâri, s-a reţinut că prima instanţă a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică, drepturile pretins a fi acordate neavând o justificare suficient de clară şi necondiţionată, astfel încât să conducă la concluzia că în sarcina societăţii s-a născut vreo obligaţie în acest sens.
Astfel, s-a reţinut că, prin demersul dedus judecăţii, reclamantul recurent se prevalează de prevederile art. 96A din Contractul colectiv de muncă încheiat pentru anii 2008 - 2018 între C.N.P.R. SA şi F.S.P.R.C., la care este afiliat şi S.L.P.R. - Filiala Sălaj şi de Actul adiţional din 19 martie 2010, semnat de către părţi, prin care s-a modificat art. 96A din Contractului colectiv de muncă, respectiv procesul-verbal din 15 martie 2011.
S-a constatat că, în mod corect a procedat prima instanţă la o analiză a prevederilor anterior evocate, în contextul în care numai o analiză punctuală poate să confere o perspectivă corectă cu privire la intenţia reală a părţilor semnatare.
În concordanţă cu reţinerile primei instanţe, curtea de apel a arătat că, prin dispoziţiile art. 96 alin. (1), părţile semnatare au convenit că "La nivelul C.N.P.R., din fondul pentru cheltuieli sociale constituit conform prevederilor legale, vor fi suportate cheltuieli pentru: a) cadouri în bani oferite copiilor minori ai salariaţilor cu ocazia zilei de 1 iunie; cadouri în bani oferite salariaţilor cu ocazia sărbătorilor de Paşti şi Crăciun; cadouri în bani oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 Martie".
Aceste prevederi se finalizează cu menţiunea "C.N.P.R. împreună cu F.S.P.C. vor stabili sumele necesare pentru acordarea acestor cadouri".
Interpretând voinţa părţilor semnatare din perspectiva dispoziţiilor evocate, instanţa de recurs a concluzionat că acestea nu sunt de natură să conducă la concluzia că în sarcina societăţii s-a născut o obligaţie necondiţionată imediată, în sensul în care se pretinde prin memoriul de recurs.
Utilizarea expresiei "vor fi suportate cheltuieli pentru .." coroborată cu menţiunea "C.N.P.R. împreună cu F.S.P.C. vor stabili sumele necesare pentru acordarea acestor cadouri", conduce la ideea unei obligaţii condiţionale, de diligenţă, iar nu de rezultat, cu atât mai mult cu cât drepturile enumerate au fost individualizate ca şi titulatură, iar nu ca şi cuantum şi scadenţă.
Deşi prin Actul adiţional la Contractul colectiv de muncă din 19 martie 2010 părţile semnatare au convenit modificarea art. 96 lit. a), în sensul includerii la acest alineat şi a posibilităţii acordării de "cadouri în bani oferite salariaţilor cu ocazia zilei de 9 octombrie", respectiv s-au individualizat ca sume aceste cadouri, părţile nu au înţeles să schimbe şi natura drepturilor astfel negociate, câtă vreme la finalul art. 2 s-a stabilit că "C.N.P.R. se obligă să facă toate demersurile necesare pentru acordarea acestor cadouri", ceea ce implică o obligaţie de diligenţă, iar nu de rezultat.
Voinţa ulterioară a părţilor, materializată prin procesul-verbal din 15 martie 2011, rămâne în aceleaşi limite, acestea stabilind de comun acord încheierea ulterioară a unui protocol privitor la condiţiile de acordare a cadourilor.
S-a mai arătat că nu prezintă relevanţă valoarea fondului de cheltuieli sociale pentru anii 2010, respectiv 2011, câtă vreme drepturile pretinse în cauză sunt condiţionale, iar nu pure şi simple.
De asemenea, s-a reţinut că practica judiciară de care se prevalează recurentul reclamant nu constituie izvor de drept în actuala reglementare, astfel că argumentele fondate pe acest aspect nu determină o modificare a soluţiei în cauză.
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire reclamantul S.L.P.R. - Filiala Cluj, în temeiul art. 322 pct. 7 din C. proc. civ., înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 18 noiembrie 2013, sub nr. 5481/1/2013.
În motivarea cererii, revizuentul S.L.P.R. - Filiala Cluj a susţinut că hotărârea a cărei revizuire se solicită este potrivnică Deciziei nr. 78/CM din 31 ianuarie 2012 pronunţată în recurs de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, în Dosarul nr. 6695/118/2011.
Revizuentul a prezentat situaţia de fapt şi istoricul celor două litigii şi a susţinut că în cauză sunt întrunite cumulativ condiţiile de revizuire prevăzute de art. 322 pct. 7 din C. proc. civ., respectiv existenţa hotărârilor definitive contradictorii şi a triplei identităţi de părţi, obiect şi cauză, ca elemente ale lucrului judecat.
În acest sens, revizuentul a arătat că reclamanţii din cele două acţiuni fac parte din aceeaşi entitate, S.L.P.R., că pârâta este C.N.P.R. SA, iar obiectul dedus judecăţii este acelaşi şi izvorăşte din acelaşi Contract colectiv de muncă.
Pe de altă parte, revizuentul a susţinut că efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care nu prezintă tripla identitate cu primul, dar care are legătură cu aspectul litigios dezlegat anterior, aşa cum este cazul speţei de faţă, obiectul cauzei fiind acelaşi şi izvorând din aceleaşi acte deduse judecăţii ca şi în litigiul soluţionat irevocabil de către prima instanţă, respectiv Curtea de Apel Constanţa.
Revizuentul a mai susţinut că decizia atacată cu revizuire, a cărei anulare se solicită, are la bază o motivare pe lângă lege şi principiile consacrate de drept şi fără o analiză obiectivă şi imparţială a actelor deduse judecăţii şi, mai ales, este contrară deciziei Curţii de Apel Constanţa, care se bucură de putere de lucru judecat.
În plus, a mai arătat revizuentul că pe rolul Curţii de Apel Constanţa s-a mai aflat un dosar similar cu acelaşi obiect şi părţi, prin care s-au solicitat alte cadouri în bani, în conformitate cu aceeaşi prevedere din Contractul colectiv de muncă, iar soluţia la nivelul Tribunalului Constanţa a fost de admitere a acţiunii formulate de S.P.R. Constanţa, fiind menţinută în recurs.
Examinând cererea de revizuire cu care a fost învestită, în temeiul dispoziţiilor art. 322 pct. 7 din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Cu ocazia dezbaterilor, la termenul de judecată din 3 aprilie 2014, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire, excepţie care este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 326 alin. (3) din C. proc. civ. "Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază".
Această dispoziţie legală fixează limitele în care se poartă dezbaterile asupra unei cereri de revizuire indiferent de motivul de revizuire pe care cererea se fundamentează.
Revizuirea, în temeiul art. 322 pct. 7 din C. proc. civ., este admisibilă doar dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii: existenţa unor hotărâri judecătoreşti definitive şi potrivnice, date în dosare deosebite; existenţa triplei identităţi de părţi, obiect şi cauză, şi ca în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepţia puterii lucrului judecat, sau, dacă a fost ridicată aceasta să nu fi format obiect de dezbatere.
Revizuirea pentru contrarietate de hotărâri îşi are suportul logic în respectarea puterii lucrului judecat şi conduce, în final, la anularea ultimei hotărâri pronunţate cu încălcarea acestui principiu.
În speţă, se constată că nu sunt întrunite cumulativ condiţiile prevăzute de lege, pentru însăşi admisibilitatea cererii de revizuire şi anume ca între hotărârile pretins a fi contradictorii să existe tripla identitate de părţi, obiect şi cauză.
Astfel, hotărârea a cărei revizuire se solicită s-a pronunţat în litigiul având ca obiect acţiunea formulată de reclamantul S.L.P.R. - Filiala Cluj, în contradictoriu cu pârâta C.N.P.R. SA, prin care s-a solicitat obligarea acesteia la plata sumei de 750 RON pentru fiecare membru de sindicat, reprezentând 400 RON cadou în bani, cu ocazia zilei de 9 octombrie 2010, 200 RON cadou în bani, cu ocazia zilei de 9 octombrie 2011 şi 150 RON cadou în bani, cu ocazia sărbătorii de Paşti pe anul 2011, potrivit prevederilor art. 96 lit. a) din Contractul colectiv de muncă.
În litigiul soluţionat prin Decizia nr. 78/CM din 31 ianuarie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, în Dosarul nr. 6695/118/2011, obiectul cauzei l-a reprezentat cererea formulată de reclamantul S.P.R. Constanţa, în contradictoriu cu pârâta C.N.P.R. SA, privind obligarea pârâtei la plata sumei de câte 150 RON, reprezentând cadouri în bani cu ocazia sărbătorilor de Paşti, pentru fiecare membru al S.P.R. Constanţa, conform art. 96 lit. a) din Contractul colectiv de muncă.
Prin urmare, se constată că, prin hotărârea a cărei revizuire se solicită nu s-a încălcat principiul autorităţii de lucru judecat în raport de hotărârea judecătorească pretins a fi potrivnică de către revizuent, întrucât între cele două pricini nu există identitate de părţi, deoarece reclamanţii din aceste litigii sunt două sindicate diferite, cu personalitate juridică distinctă, respectiv S.L.P.R. - Filiala Cluj şi S.P.R. Constanţa.
Or, raţiunea reglementării revizuirii prevăzute de pct. 7 al art. 322 din C. proc. civ. se găseşte în necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii lucrului judecat, când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, dar având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi.
Aplicarea diferită a dispoziţiilor legale la situaţii de fapt asemănătoare poate releva, eventual, premisele unei jurisprudenţe neunitare la nivelul instanţelor indicate în cerere, dar nu reprezintă un caz de revizuire în condiţiile textului de lege menţionat şi, în consecinţă, nu poate fi cenzurată de prezenta instanţă.
De aceea, instanţa, constatând că nu sunt îndeplinite cumulativ cerinţele prevăzute de art. 322 pct. 7 din C. proc. civ., pentru însăşi admisibilitatea cererii de revizuire, va dispune respingerea acesteia în consecinţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire a Deciziei nr. 3955/R din 14 octombrie 2013 a Curţii de Apel Cluj, secţia I civilă, formulată de revizuentul S.L.P.R. - Filiala Cluj.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 3 aprilie 2014.
Procesat de GGC - AS
| ← ICCJ. Decizia nr. 1150/2014. Civil. Drepturi băneşti.... | ICCJ. Decizia nr. 1152/2014. Civil. întoarcere executare.... → |
|---|
