ICCJ. Decizia nr. 1484/2014. Civil. Conflict de competenţă. Fond
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 1484/2014
Dosar nr. 13781/301/2014
Şedinţa din camera de consiliu de la 10 aprilie 2014
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-Secuiesc, din 31 octombrie 2013, reclamanta SC P.C. SA Bucureşti în contradictoriu cu pârâta SC R. SA Bucureşti a solicitat instanţei ca în temeiul art. 359 şi urm. din noul C. proc. civ. să dispună efectuarea de urgenţă a unei expertize de specialitate având ca obiectiv să se stabilească dacă etichetele livrate de pârâtă sunt corespunzătoare cu standardele de calitate pe care ar trebui să le aibă orice etichete care sunt produse în condiţii normale.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că în derularea raporturilor comerciale dintre părţi, în luna iulie a anului 2012 a comandat pârâtei o cantitate de 2.076.217 etichete purtând sigla reclamantei SC P.C. SA Bucureşti ce trebuiau lipite pe sticlele de 2,5 litri de apă minerală pe care reclamanta le comercializează în realizarea obiectului său de activitate.
Deşi pârâta avea obligaţia de a produce şi a livra o marfă de calitate, a livrat în iulie 2012 o primă tranşă de 867.361 etichete cu mari deficienţe calitative care au fost sesizate la începutul primăverii anului 2013, restul etichetelor fiind refuzate la primire, care au rămas în custodia pârâtei până în data de 10 septembrie 2013 când a solicitat predarea acestora la punctul de lucru al reclamantei din sat C., comuna C., str. S., judeţul Covasna.
Reclamanta a arătat că pentru a-şi recupera prejudiciul printr-o acţiune în pretenţii îndreptată împotriva pârâtei este necesar ca aceste deficienţe să fie constatate printr-o expertiză de specialitate.
În drept, au fost invocate prevederile art. 359-art. 363 din noul C. proc. civ.
Prin sentinţa civilă nr. 96 din 6 februarie 2014, Judecătoria Târgu-Secuiesc a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale invocată de pârâtă şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa a reţinut că alături de faptul că sediul ambelor părţi se află în Bucureşti, şi că în lista de experţi solicitată sunt indicaţi ca fiind majoritatea din Bucureşti sau din zonele limitrofe, avându-se în vedere necesitatea deplasării expertului la o distanţă însemnată, precum şi faptul că pe rolul Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti se află în curs de judecată o acţiune între părţile din litigiu, în conformitate cu prevederile art. 360 alin. (1) din noul C. proc. civ., a stabilit competenţa de soluţionare a prezentei cereri, în favoarea Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti.
Prin sentinţa civilă nr. 3700 din 18 martie 2014, Judecătoria sectorului 3 Bucureşti, secţia civilă, a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu de către instanţă şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei dintre reclamanta SC P.C. SA Bucureşti şi pârâta SC R. SA Bucureşti, în favoarea Judecătoriei Târgu-Secuiesc.
În temeiul art. 133 alin. (2) din noul C. proc. civ. a constat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.
Instanţa a reţinut că în raport de obiectul cererii, acela de efectuare de urgenţă a expertizei de specialitate care să stabilească dacă etichetele livrate sunt corespunzătoare standardelor în domeniu, care sunt depozitate la punctul de lucru al reclamantei din localitatea C., aflat în circumscripţia Judecătoriei Târgu-Secuiesc, în temeiul art. 360 din noul C. proc. civ., aceasta este instanţa competentă.
Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010, va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Judecătoriei Târgu-Secuiesc competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:
Astfel, se reţine că prin cererea formulată, reclamanta a solicitat instanţei să dispună efectuarea de urgenţă a unei expertize de specialitate având ca obiectiv să se stabilească dacă etichetele livrate de pârâtă sunt corespunzătoare cu standardele de calitate pe care ar trebui să le aibă orice etichete care sunt produse în condiţii normale şi că acestea sunt depozitate la punctul de lucru al reclamantei din localitatea C., care se află în circumscripţia Judecătoriei Târgu-Secuiesc.
Totodată se reţine că la momentul înregistrării cererii de asigurare de dovezi la Judecătoria Târgu-Secuiesc, pe rolul Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti nu exista un litigiu de fond prin care reclamanta să pretindă de la pârâtă plata prejudiciului cauzat prin livrarea unor etichete care prezentau deficienţe.
Potrivit dispoziţiilor art. 359 din noul C. proc. civ., oricine are interes să constate de urgenţă starea unor bunuri ori să obţină recunoaşterea unui înscris, a unui fapt sau a unui drept, dacă este pericol ca proba să dispară ori să fie greu de administrat în viitor, va putea cere, atât înainte, cât şi în timpul procesului, administrarea acestor probe, iar conform art. 360 din acelaşi cod, cererea se va îndrepta înainte de judecată, la judecătoria în circumscripţia căreia se află martorul sau obiectul constatării, iar în timpul judecăţii, la instanţa care judecă procesul în primă instanţă.
Prin urmare, în speţă este aplicabilă prima teză a art. 360 din noul C. proc. civ., conform căreia instanţa competentă este judecătoria în raza căreia se află obiectul constatării, deci Judecătoria Târgu-Secuiesc.
Este de observat că, opoziţia la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti la care face referire pârâta, nu constituie un proces de fond în sensul art. 360 din noul C. proc. civ., care să atragă competenţa de soluţionare a cererii de asigurare de dovezi în favoarea acestei instanţe, în raport de prevederilor art. 360 teza a ll-a din noul C. proc. civ.
Aşa fiind, faţă de considerentele expuse şi de dispoziţiile art. 360 din noul C. proc. civ., care în materia procedurii asigurării dovezilor, instituie o competenţă absolută, de la care nu se poate deroga şi avându-se în vedere faptul că bunurile ce constituie obiect al constatării, respectiv etichetele sunt depozitate în punctul de lucru al reclamantei din localitatea Cătălina care se află în circumscripţia Judecătoriei Târgu-Secuiesc, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010, Înalta Curte constată că aceasta este instanţa competentă să soluţioneze cererea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu-Secuiesc.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 aprilie 2014.
← ICCJ. Decizia nr. 1483/2014. Civil. Conflict de competenţă. Fond | ICCJ. Decizia nr. 1485/2014. Civil. Conflict de competenţă. Fond → |
---|