ICCJ. Decizia nr. 1549/2014. Civil
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 1549/2014
Dosar nr. 1033/1/2011*
Şedinţa publică din 22 mai 2014
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 230 S din 3 iulie 2008 Tribunalul Braşov, secţia civilă a respins acţiunea formulată de reclamantul C.C. în contradictoriu cu intimata SC R. SRL.
După un prim ciclu procesual, în rejudecare, prin decizia nr. 125 Ap din 12 noiembrie 2013 Curtea de Apel Braşov, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, a admis în parte apelul declarat de contestatorul C.C. împotriva sentinţei civile nr. 230/S/2008, a Tribunalului Braşov, pe care a schimbat-o în parte în sensul că: a admis în parte acţiunea. A anulat art. 3 din decizia din 7 martie 2008, emisă de intimată. A atribuit contestatorului în compensare pentru cota de ½, parte din apartamentul nr. X nerestituibil în natură, cota de 10% din întregul apartament nr. Y (adică 20% din cota de ½ din apartamentul nr. Y), intimata urmând să deţină o cotă de 40% din întregul apartament nr. Y, cu valoarea totală de 169.106 RON, situat în imobilul din Braşov, str. A.P. înscris în cartea funciară Braşov, (apartament nr. Y neînscris în cartea funciară), în final contestatorul deţinând o cotă de 60% din întregul apartament nr. Y, iar intimata o cotă de 40% din întregul apartament nr. Y. A menţinut restul dispoziţiilor din decizia din 7 martie 2008.
A respins restul pretenţiilor din contestaţie. A păstrat restul dispoziţiilor sentinţei. A respins restul pretenţiilor din apel. A respins cererea contestatorului de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei decizii reclamantul a formulat recurs.
La termenul de judecată din data de 22 mai 2014, Înalta Curte a invocat excepţia nulităţii recursului, dat fiind că susţinerile recurentului din motivarea căii de atac nu pot fi încadrate în cazurile de modificare ori casare prevăzute de art. 304 C. proc. civ. şi nu există motive de ordine publică ce pot fi invocate din oficiu de instanţă, potrivit art. 306 alin. (2) C. proc. civ., reţinând cauza spre soluţionare pe acest aspect.
Faţă de excepţia invocată din oficiu, Înalta Curte apreciază că este întemeiată şi o va admite ca atare, pentru următoarele considerente:
În cuprinsul cererii de recurs nu se regăsesc critici propriu-zise la adresa deciziei care face obiectul recursului, ceea ce presupune indicarea punctuală a motivelor de nelegalitate prin raportare la soluţia pronunţată şi la argumentele folosite de instanţă în fundamentarea acesteia.
Deşi se invocă formal încălcarea dispoziţiilor art. 315 C. proc. civ. şi a dispoziţiilor Legilor nr. 10/2001 şi nr. 165/2013, recurentul contestă în realitate modalitatea în care instanţa de apel, evaluând probele administrate a stabilit situaţia de fapt cu privire la garaj. Or, modul de evaluare a probatoriului şi stabilirea situaţiei de fapt de către instanţa de apel nu intră sub cenzura instanţei de recurs.
Criticile invocate nu sunt susceptibile de a fi încadrate în cazurile de modificare ori casare prevăzute de art. 304 C. proc. civ., în limita cărora se poate exercita controlul judiciar în recurs, iar sancţiunea care intervine este nulitatea recursului.
Cum recursul nu poate fi analizat în afara cadrului restrictiv al art. 304 C. proc. civ. şi cum criticile formulate de recurent nu se circumscriu acestui cadru legal, urmează a se constata nulitatea recursului, conform art. 3021 lit. c) C. proc. civ. coroborat cu art. 306 alin. (3) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de reclamantul C.C., împotriva deciziei nr. 125/Ap din 12 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 mai 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1548/2014. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1550/2014. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
