ICCJ. Decizia nr. 1697/2014. Civil. Pretenţii. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 1697/2014
Dosar nr. 1466/40/2007
Şedinţa publică de la 15 mai 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoşani, secţia comercială de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A.O.F. a chemat în judecată pârâta SC A.T. SA - sucursala Botoşani solicitând instanţei să oblige pârâta la plata unor dezdăunări în sumă de 34.170 euro - echivalentul a 1.161.780.000 lei vechi - la care să se adauge dobânda practicată de pârâtă până în momentul efectiv al plăţii.
Prin sentinţa nr. 319 din 5 martie 2009, Tribunalul Botoşani, secţia comercială şi de contencios administrativ, a respins acţiunea reclamantului A.O.F. în contradictoriu cu pârâta SC A.T. SA - sucursala Botoşani.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că la data de 24 decembrie 2005 între părţi s-a încheiat un contract de asigurare, având ca obiect asigurarea pentru furt şi avarii a autoturismului. Că autovehiculul a fost asigurat la suma de 34.170 euro şi că în ziua de 30 octombrie 2006, A.A., persoana căreia asiguratul i-a dat procură pentru a putea circula cu autoturismul asigurat în ţară şi străinătate, a susţinut că se deplasa din direcţia Sculeni spre laşi şi că în jurul orelor 23,30 ajuns în dreptul unei curbe fiind orbit de o altă maşină ce venea din sens opus, a intrat în derapaj, părăsind carosabilul lovind un cap de pod, după care s-a răsturnat în câmp.
Pentru stabilirea împrejurărilor şi dinamicii producerii accidentului, în cauză, la cererea părţilor, au fost efectuate două rapoarte de expertiză. Instanţa a considerat că raportul de expertiză efectuat în cadrul Laboratorului Interjudeţean de Expertize Criminalistice laşi exprimă un punct de vedere corect, că, concluziile finale ale acestui raport rezultate în urma analizării tuturor mijloacelor materiale de probă şi a urmelor nu au confirmat cele declarate de conducătorul auto implicat în accident şi martorul S.C. cu privire la modul în care a fost avariat autoturismul.
Potrivit art. 85 din Condiţiile Generale la contractul de asigurare C.A.S.C.O. dacă asiguratul a comunicat date inexacte sau incomplete ori nu a informat asigurătorul despre orice modificare intervenită în legătură cu datele luate în considerare la încheierea poliţei, precum şi schimbarea împrejurărilor esenţiale privind posibilitatea producerii riscului asigurat, asigurătorul are dreptul să refuze plata despăgubirii, astfel că faţă de aceste considerente, tribunalul a reţinut că avariile la autoturismul asigurat s-a produs în alte împrejurări şi alte condiţii decât cele declarate de conducătorul auto şi a respins acţiunea reclamantului.
Curtea de Apel Suceava, secţia a ll-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 23 din 29 aprilie 2013 a admis apelul declarat de reclamantul A.O.F., prin procurator C.F., în contradictoriu cu pârâta SC A.T.A. SA prin sucursala Iaşi şi sucursala Botoşani, împotriva sentinţei nr. 319 din 5 martie 2009, pronunţată de Tribunalul Botoşani, secţia comercială şi de contencios administrativ, pe care a schimbat-o în tot în sensul că a admis acţiunea formulată de reclamant.
A obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 116.178 lei reprezentând echivalentul a 34.170 euro, calculată la data introducerii acţiunii, precum şi dobânda practicată de BC A.T. SA, calculată începând cu data introducerii acţiunii, 29 martie 2007 şi până la data plăţii efective.
A obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 8.484,5 lei cheltuieli de judecată din ambele instanţe.
Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei atacate, prin prisma actelor şi lucrărilor dosarului şi a motivelor de apel invocate, curtea a reţinut ca fiind reale susţinerile reclamantului cu privire la situaţia de fapt, că, soluţia instanţei de fond s-a întemeiat doar pe raportul de expertiză criminalistică efectuată în cadrul Laboratorului de Expertize Criminalistice laşi, la cea. 2 ani de la data producerii accidentului prin care expertul P.D. acreditează ideea acţiunii intenţionate, infirmat de toate celelalte probe administrate în cauză, respectiv declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, care au asistat efectiv la evenimentul rutier, raportul de expertiză dispus de către instanţa de judecată şi efectuat de către expertul C.N., precum şi de raportul şi procesul-verbal efectuat de către Şeful Postului de Poliţie Popricani-laşi.
Relevantă în cauză este soluţia dată de către organele de cercetare abilitate, plângerii penale depuse de către asigurător împotriva conducătorului auto implicat în accident, Judecătoria laşi stabilind fără echivoc, prin sentinţa nr. 381 din 7 martie 3013, în Dosarul nr. 22537/245/2012, lipsa de vinovăţie a conducătorului auto, precum şi modalitatea producerii accidentului din 31 octombrie 2006, dovedită printr-o nouă expertiză tehnică de specialitate efectuată de către expertul L.D., aceeaşi situaţie de fapt fiind confirmată şi de către lucrătorul de poliţie din cadrul Postului de Poliţie Popricani care s-a prezentat la apelul de urgenţă efectuat de către conducătorul auto imediat după producerea accidentului.
De remarcat este faptul că asigurătorul apelant şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale exprimate prin prevederile cap. XII, pct. 26, lit. f), g), h) şi k) şi ale cap. XXII din contractul încheiat, anunţând organele de poliţie, pompierii, societatea de asigurări, etc, achitând la termen prima de asigurare, conform dovezilor depuse la dosar.
Ca parte căzută în pretenţii, conform art. 274 C. proc. civ. a fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 8.484,5 lei cheltuieli de judecată din ambele instanţe.
Împotriva Deciziei nr. 23 din 29 aprilie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia a ll-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâta SC A.T.A. SA Bucureşti, întemeiat pe art. 304 pct. 9 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei în sensul respingerii apelului reclamantului.
Ca o chestiune prealabilă, Înalta Curte, conform dispoziţiilor art. 137 C. proc. civ. raportat la art. 11 şi 20 alin. (1) - (3) din Legea nr. 146/1997, modificată, a luat în examinare aspectul netimbrării recursului, având în vedere că acesta primează înaintea oricăror alte cereri şi excepţii, formulate în faţa instanţelor de judecată şi a reţinut următoarele:
Art. 1 din Legea nr. 146/1997, modificată, privind taxele judiciare de timbru prevede că acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice cât şi de către persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de către instanţă.
Potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru, cererea părţii se anulează ca netimbrată.
Faţă de dispoziţiile legale evocate, se constată că, cererea de recurs formulată de pârâta SC A.T.A. SA Bucureşti nu a fost însoţită de dovada achitării taxei de timbru, recurenta fiind citată pentru termenul de judecată de astăzi, 15 mai 2014, cu menţiunea de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 2.302 lei şi timbru judiciar în cuantum de 5 lei, conform dovezii aflate la fila 31 din dosarul de recurs.
Cum problema timbrajului se analizează prioritar oricăror cereri, excepţii, motive de recurs, constatând că cererea de recurs nu a fost timbrată anticipat şi nici până la termenul stabilit de instanţă, 15 mai 2014, pentru când procedura de citare a fost legal îndeplinită şi că în cauză nu operează scutirea legală de la plata taxei de timbru, Înalta Curte urmează să dea eficienţă dispoziţiilor art. 20 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv ale art. 35 alin. (1) şi (5) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997 modificată şi art. 9 din O.G. nr. 32/1995 şi să dispună anularea recursului pârâtei, ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează ca netimbrat recursul declarat de pârâta SC A.T.A. SA Bucureşti împotriva Deciziei nr. 23 din 29 aprilie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia a ll-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 mai 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1695/2014. Civil. Pretenţii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1698/2014. Civil. Reziliere contract. Recurs → |
|---|
