ICCJ. Decizia nr. 1698/2014. Civil. Reziliere contract. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 1698/2014
Dosar nr. 311/105/2010
Şedinţa publică de la 15 mai 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr. 311/105/2010, reclamanta SC O. SRL Păuleşti a chemat în judecată pe pârâta SC E.M. SRL Bucureşti, solicitând: rezilierea contractului de închiriere din 25 iulie 2007 şi a actelor adiţionale subsecvente din 25 iulie 2007, din 01 august 2007 şi din 23 mai 2008; obligarea pârâtei la plata chiriei restante de 125.626,84 lei, echivalentul a 2.500 euro + T.V.A. lunar şi a penalităţilor de întârziere de 0,1% pe zi în valoare de 16.701,30 lei, potrivit calculului anexat; obligarea pârâtei să ridice/demoleze ansamblul publicitar (stâlp +fundaţie) de pe terenul său din comuna Otopeni, şi să aducă terenul în starea iniţială anterioară instalării acestui ansamblu publicitar, precum şi abilitarea reclamantei să efectueze aceste lucrări pe cheltuiala pârâtei în caz de refuz, pentru nerespectarea clauzelor contractuale.
La termenul din 01 octombrie 2012, reclamanta şi-a majorat pretenţiile la suma de 254.536.53 lei chirie restantă şi de 229.875,95 lei penalităţi de întârziere.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţiile necompetenţei teritoriale, netimbrării, nulităţii cererii, inadmisibilităţii pentru lipsa procedurii prealabile, inadmisibilităţii pentru neformularea exactă a capătului 4 de cerere, solicitând respingerea cererii ca neîntemeiată.
La 19 aprilie 2010, cauza a fost suspendată în baza art. 182-183 C. proc. civ., judecata fiind reluată la data de 18 noiembrie 2011 în baza cererii de repunere pe rol a reclamantei.
Excepţiile procesuale au fost respinse prin încheierile de şedinţă pronunţate pe parcursul procesului.
Prin sentinţa nr. 414 din 5 decembrie 2012, Tribunalul Prahova, secţia a ll-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a admis în parte acţiunea principală precizată formulată de reclamanta SC O. SRL Păuleşti, în contradictoriu cu pârâta SC E.M. SRL Bucureşti.
A dispus rezilierea contractului de închiriere din 2007 încheiat între părţi şi modificat prin actele adiţionale subsecvente.
A obligat pârâta la plata sumei de 114.149,07 lei reprezentând contravaloarea chiriei restante şi a sumei de 127.091,17 lei penalităţi de întârziere contractuale aferente.
A obligat pârâta să înlăture ansamblul publicitar identificat prin raportul de expertiză G.E. de pe terenul proprietatea reclamantei şi a respins ca neîntemeiată cererea reconvenţională formulată de pârâta SC E.M. SRL Bucureşti.
A admis în parte capătul de cerere formulat de reclamantă şi a obligat pârâta la plata sumei de 15.116,80 lei cheltuieli de judecată.
Curtea de Apel Ploieşti, secţia a ll-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 42 din 20 mai 2013 a respins ca nefondat apelul declarat de pârâta SC E.M. SRL Bucureşti, împotriva sentinţei civile nr. 414 din 5 decembrie 2012 pronunţată de Tribunalul Prahova, secţia a ll-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în contradictoriu cu reclamanta SC O. SRL, Păuleşti.
Împotriva Deciziei nr. 42 din 20 mai 2013 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a ll-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâta SC E.M. SRL Bucureşti, întemeiat pe art. 304 pct. 1, pct. 7 şi pct. 8 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând în concluzie admiterea recursului, modificarea deciziei în sensul admiterii apelului său şi respingerii acţiunii reclamantei.
Ca o chestiune prealabilă, Înalta Curte, conform dispoziţiilor art. 137 C. proc. civ. raportat la art. 11 şi 20 alin. (1) - (3) din Legea nr. 146/1997, modificată, a luat în examinare aspectul netimbrării recursului, având în vedere că acesta primează înaintea oricăror alte cereri şi excepţii, formulate în faţa instanţelor de judecată şi a reţinut următoarele:
Art. 1 din Legea nr. 146/1997, modificată, privind taxele judiciare de timbru prevede că acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice cât şi de către persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de către instanţă.
Potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru, cererea părţii se anulează ca netimbrată.
Faţă de dispoziţiile legale evocate, se constată că, cererea de recurs formulată de pârâta SC E.M. SRL Bucureşti nu a fost însoţită de dovada achitării taxei de timbru, recurenta fiind citată pentru termenul de judecată de astăzi, 15 mai 2014, cu menţiunea de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 5.423 lei şi timbru judiciar în cuantum de 5 lei, conform dovezii aflate la fila 37 din dosarul de recurs.
Cum problema timbrajului se analizează prioritar oricăror cereri, excepţii, motive de recurs, constatând că cererea de recurs nu a fost timbrată anticipat şi nici până la termenul stabilit de instanţă, 15 mai 2014, pentru când procedura de citare a fost legal îndeplinită şi că în cauză nu operează scutirea legală de la plata taxei de timbru, înalta Curte urmează să dea eficienţă dispoziţiilor art. 20 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv ale art. 35 alin. (1) şi (5) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997 modificată şi art. 9 din O.G. nr. 32/1995 şi să dispună anularea recursului pârâtei, ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează ca netimbrat recursul declarat de pârâta SC E.M. SRL Bucureşti împotriva deciziei nr. 42 din 20 mai 2013 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a ll-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 mai 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1697/2014. Civil. Pretenţii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1701/2014. Civil. Rezoluţiune contract.... → |
|---|
