ICCJ. Decizia nr. 1709/2014. Civil. Contestaţie la executare. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 1709/2014
Dosar nr. 752/59/2013
Şedinţa publică de la 15 mai 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 965 din 10 iulie 2013, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, a respins ca inadmisibile recursurile declarate de reclamantul C.S. împotriva încheierilor din 27 februarie 2013 şi din 18 martie 2013, precum şi a Deciziei civile nr. 493 din 23 aprilie 2013, pronunţate de Tribunalul Timiş în Dosarul nr. 1037/30/2013.
Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, prin Decizia civilă nr. 975/ R din 28 august 2013 a respins contestaţia în anulare formulată de contestatorul C.S. împotriva Deciziei civile nr. 965 din 10 iulie 2013, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.
Pentru a pronunţa această decizie instanţa a reţinut că aşa cum a rezultat din motivarea contestaţiei în anulare, contestatorul nu a indicat niciunul dintre cazurile prevăzute de art. 317 şi 318 C. proc. civ., respectiv neîndeplinirea procedurii de citare, încălcarea normelor imperative referitoare la competenţă, greşeala materială şi omisiunea cercetării vreunui motiv de casare sau modificare, ci doar a învederat că se impunea soluţia casării cu trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea efectuării unei expertize tehnice, argument ce nu se circumscrie sferei cazurilor prevăzute de contestaţia în anulare.
Împotriva Deciziei civile nr. 975/ R din 28 august 2013 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, a declarat recurs contestatorul C.S.
Înalta Curte, analizând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii recursului în raport de dispoziţiile art. 137 şi art. 299 cu referire la prevederile art. 320 alin. (3) C. proc. civ., a constatat că aceasta este întemeiată şi, pe cale de consecinţă, va respinge recursul, ca inadmisibil, pentru următoarele considerente:
În sistemul nostru de drept mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătoreşti, exercitarea acestora şi efectele căilor de atac sunt guvernate de principiul legalităţii căilor de atac, regulă cu valoare de principiu constituţional, care semnifică instituirea prin lege a căilor de atac şi exercitarea lor în condiţiile legii, potrivit cu natura şi scopul lor şi într-o anumită ordine.
Potrivit dispoziţiilor art. 299 alin. (1) C. proc. civ., sunt susceptibile a fi atacate cu recurs hotărârile pronunţate în apel şi hotărârile date în primă instanţă fără drept de apel. Aşadar, căii de atac a recursului îi sunt supuse hotărârile definitive, stabilite ca atare prin art. 377 C. proc. civ.
Deopotrivă, prevederile art. 320 alin. (3) C. proc. civ. statuează că hotărârea dată în contestaţie în anulare, este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată, întrucât aceasta are un caracter accesoriu, din punct de vedere procedural, în raport de judecata propriu-zisă, în fond sau în recurs.
Or, în speţă, recurentul contestator C.S., a declarat recurs împotriva Deciziei civile nr. 975/ R din 28 august 2013 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, prin care a fost respinsă contestaţia în anulare formulată de aceeaşi parte împotriva unei decizii prin care au fost respinse alte recursuri declarate de aceasta, hotărâre irevocabilă.
Aşadar, hotărârea atacată în cauza de faţă fusese dată de aceeaşi instanţă, într-o contestaţie în anulare, îndreptată împotriva deciziei pronunţate de curtea de apel în calea de atac a recursului, hotărâre care este irevocabilă, conform dispoziţiilor art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ.
Prin urmare, hotărârea pronunţată în contestaţia în anulare este, la rândul său, irevocabilă, conform art. 320 alin. (3) C. proc. civ., deoarece hotărârea dată asupra contestaţiei în anulare nu este supusă recursului când contestaţia a fost introdusă împotriva unei decizii date în recurs.
În aceste condiţii, decizia curţii de apel nu mai este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, nefiind susceptibilă de reformare, potrivit dreptului comun, pe această cale, astfel că recursul urmează a fi respins, ca inadmisibil.
Aşa fiind, în raport de prevederile legale anterior evocate, în temeiul art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de contestator, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de contestatorul C.S. împotriva Deciziei civile nr. 975/ R din 28 august 2013 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 mai 2014.
← ICCJ. Decizia nr. 1707/2014. Civil. Constatare nulitate act.... | ICCJ. Decizia nr. 1712/2014. Civil. Recalculare pensie.... → |
---|