ICCJ. Decizia nr. 1747/2014. Civil. Superficie. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 1747/2014
Dosar nr. 1631/1/2014
Şedinţa publică din 4 iunie 2014
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin încheierea din 25 martie 2014, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în Dosar nr. 1952/1/325/2007, în baza dispoziţiilor art. 243 pct. 5 C. proc. civ. s-a dispus suspendarea judecării apelurilor declarate de reclamanta SC P. SA Timişoara, precum şi de pârâta SC L. SRL Timişoara împotriva sentinţei civile nr. 1782 din 14 iunie 2013, pronunţată de Tribunalul Timişoara, până la arătarea lichidatorului judiciar numit pentru reclamantă, potrivit dispoziţiilor art. 245 pct. 2 C. proc. civ.
În motivarea încheierii s-a reţinut că există o hotărâre judecătorească irevocabilă prin care a fost anulată numirea lichidatorului judiciar care a procedat la distribuirea bunurilor aparţinând SC P. SA către terţii acţionari şi că fată de conţinutul acestei hotărâri, concluzia care se impune este că toate actele îndeplinite la cererea acestui lichidator judiciar, inclusiv operaţiunea de radiere a SC P. SA de la Registrul Comerţului, sunt anuiabile, trebuind să fie reluată procedura reorganizării judiciare, cu consecinţa reactivării capacităţii procesuale a reclamantei.
Că în cauză există obligaţia reprezentării societăţii reclamante, aflate în insolvenţă, de către lichidator judiciar desemnat în condiţiile legii speciale, care să asigure reprezentarea valabilă a părţii în litigiul de faţă, vizând drepturile pretinse de societatea aflată în procedura reorganizării, fiind astfel incidente dispoziţiilor art. 243 pct. 5 C. proc. civ.,
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs pârâta SC L. SRL, invocând în drept dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a susţinut că în mod greşit a reţinut instanţa că apelanta reclamantă se află în procedura reorganizării judiciare şi a falimentului în condiţiile în care societatea este dizolvată, urmare a Deciziei nr. 119/R/2011 şi intrată în lichidare potrivit Legii nr. 11/1990, nefiind incidente dispoziţiile Legii nr. 85/2005 privind procedura insolvenţei.
În mod greşit instanţa de apel a respins cererea de numire a unui curator, prin raportare la dispoziţiile Legii nr. 85/2006 care ar fi imperative şi se aplică cu prioritate.
Dispoziţiile Legii nr. 85/2006, reţinută de instanţă ca fiind incidente în cauză, sunt străine de natura pricinii.
A arătat recurenta că într-o altă cauză, societatea în lichidare SC P. SA a fost reprezentată de un curator special, iar refuzul instanţei de a numi un curator special constituie o încălcare a dispoziţiilor art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Procedura falimentului este reglementată de Legea specială nr. 85/2006 şi nu trebuie confundată cu procedura lichidării judiciare reglementată de Legea nr,31/1990.
Prin Decizia nr. 119/R/2011 a Curţii de Apel Timişoara s-a dispus dizolvarea societăţii reclamante iar potrivit art. 237 alin. (6) din Legea nr. 31/1990 după rămânerea definitivă a hotărârii de dizolvare, persoana juridică intră în lichidare, potrivit acestei legi.
Prin suspendarea judecăţii în baza dispoziţiilor art. 243 alin. (5) C. proc. civ., urmarea reţinerii că societatea reclamantă se află în procedura reorganizării judiciare, instanţa a făcut o greşită interpretare şi aplicare a legii.
Recursul este fondat pentru următoarele, considerente:
Dispoziţiile legale cuprinse în art. 243 C. proc. civ. sunt destinate a garanta dreptul de apărare ai părţilor şi a asigura principiul eontradictoriaîitătii.
Apariţia oricăreia dintre împrejurările prevăzute de art. 243 C. proc. civ., determină suspendarea de drept a judecăţii.
Pentru ca efectul suspensiv al judecăţii să opereze este necesar ca instanţa să verifice întrunirea condiţiilor de textul menţionat.
În unele împrejurări efectul suspensiv poate fi evitat de către partea interesată, care poate să ia măsurile care se impun pentru continuarea judecăţii, cu respectarea dreptului la apărare şi asigurarea principiului eontradictoriaîitătii.
Potrivit dispoziţiilor art. 243 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.,judecata se suspendă de drept prin deschiderea procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului asupra reclamantului, în temeiul unei hotărâri judecătoreşti irevocabile".
Potrivit adresei din 1 februarie 2014 a Tribunalului Timiş, a certificatului constatator O.R.C. din 12 februarie 2014 şi listingului cauzelor privind pe SC P. SA, pe rolul acestei instanţe nu există nicio cauză în materia insolvenţei, prevăzute de Legea nr. 85/2006, faţă de această parte, menţiunile fiind în sensul că aceasta a fost radiată.
Se constată că în mod greşit s-a reţinut că reclamanta se află în procedura reorganizării şi a falimentului, respectiv sub incidenţa Legii nr. 85/2006 şi că astfel ar fi incidente dispoziţiile art. 243 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
Societatea comercială reclamantă se află în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990, care este pe deplin aplicabilă şi în ce priveşte numirea lichidatorului judiciar.
Având în vedere că în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 243 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., societatea reclamantă nefiind în procedura reorganizării şi a falimentului, în mod greşit s-a dispus suspendarea judecăţii.
Având în vedere aceste considerente, urmează ca în baza dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ. a se admite recursul, a se casa încheierea şi a se trimite cauza pentru continuarea judecăţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta SC L. SRL împotriva încheierii de şedinţă din 25 martie 2014 a Curţii de Apel Timişoara pronunţată în Dosarul nr. 1952/1/325/2007, pe care o casează.
Trimite cauza pentru continuarea judecăţii la aceeaşi instanţă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 iunie 2014.
← ICCJ. Decizia nr. 1746/2014. Civil. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 1748/2014. Civil. Drepturi băneşti.... → |
---|