ICCJ. Decizia nr. 2057/2014. Civil. Conflict de muncă. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 2057/2014
Dosar nr. 2279/1/2014
Şedinţa publică din 26 iunie 2014
Deliberând, în condiţiile art. 395 alin. (1) C. proc. civ., asupra cererii de revizuire de faţă;
Prin Decizia civilă nr. 1675 din 7 mai 2014 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, s-a admis apelul declarat de pârâta SC A.C. SA, în contradictoriu cu reclamantul S.D., iar Sentinţa civilă nr. 202 din 21 februarie 2014 pronunţată de Tribunalul Dolj a fost schimbată în sensul respingerii acţiunii ce a avut ca obiect obligarea pârâtei la emiterea unei adeverinţe din care să rezulte că activitatea desfăşurată de reclamant, care a fost încadrat pe funcţia de frezor, la Secţia Sculărie, în perioada 5 aprilie 1977 - 1 iulie 1981, 1 ianuarie 1987 - 1 martie 1998, se încadrează în grupa a II-a de muncă în procent de 100%.
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire reclamantul, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. În motivarea cererii, revizuentul a susţinut că decizia a cărei anulare o solicită este contradictorie cu Decizia civilă nr. 1081/2014, Decizia civilă nr. 752/2014, Decizia civilă nr. 240/2014, Decizia civilă nr. 217/2014, Decizia civilă nr. 216/2014, Decizia civilă nr. 218/2014 şi Decizia civilă nr. 264/2014, toate pronunţate de Curtea de Apel Craiova, deoarece prin aceste hotărâri s-a dat câştig de cauză reclamanţilor, salariaţi ai aceleiaşi pârâte SC A.C. SA, în acţiuni ce au avut acelaşi temei juridic.
La termenul din 26 iunie 2014 Înalta Curte a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire.
Analizând condiţiile de admisibilitate a cererii de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Revizuentul a solicitat instanţei anularea Deciziei civile nr. 1675 din 7 mai 2014 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimata SC A.C. SA, în temeiul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., normă care deschide părţilor calea acestei căi extraordinare de atac, de retractare, pentru cazul în care există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.
S-a susţinut că decizia a cărei anulare se cere este în contradicţie cu alte decizii ale aceleiaşi instanţe de apel (Curtea de Apel Craiova), pronunţate în pricini similare (drepturi salariale), în privinţa altor salariaţi, cauze soluţionate în contradictoriu cu aceeaşi intimată.
În aplicarea dispoziţiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că revizuirea este inadmisibilă, întrucât pentru a fi incidenţă teza de la art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se cer a fi întrunite cumulativ anumite condiţii, care nu se verifică în cauză.
Astfel, este necesar să fie vorba despre hotărâri definitive ale căror dispozitive sunt contradictorii; hotărârile să fi fost pronunţate în acelaşi litigiu (ceea ce presupune să fi existat tripla identitate de părţi, obiect şi cauză); hotărârile contradictorii să fi fost pronunţate nu în acelaşi proces (dosar), ci în procese diferite şi, în cea de-a doua cauză, să nu se fi invocat excepţia puterii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu fi fost analizată de cea dintâi instanţă.
Or, câtă vreme în prima ipoteză susţinută de revizuent, se afirmă o pretinsă contrarietate între hotărâri definitive ale aceleiaşi instanţe (Curtea de Apel Craiova), pronunţate în cauze similare (iar nu identice), în privinţa altor părţi ce sunt salariaţi ai aceleiaşi intimate, revizuentul nu poate obţine anularea deciziei instanţei de recurs, întrucât practica neunitară a unei instanţe nu poate fi remediată pe calea unei cereri de revizuire întemeiate pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.; pentru situaţia descrisă, nu este întrunită cerinţa ca hotărârile să fi fost pronunţate în cazul unui litigiu cu privire la care să se verifice tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, faţă de cel anterior şi a cărui autoritate de lucru judecat o încalcă.
Remediul practicii neunitare rămâne pronunţarea unei decizii în interesul legii, însă, la acest moment, date fiind efectele unei astfel de decizii, chiar şi aceasta ar fi lipsite de orice finalitate în privinţa situaţiei revizuentului, întrucât art. 517 alin. (2) C. proc. civ. prevede că soluţiile se pronunţă numai în interesul legii şi nu au efect asupra hotărârilor judecătoreşti examinate şi nici cu privire la situaţia părţilor din acele procese.
Scopul reglementării cazului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu este cel al îndreptării hotărârilor greşite prin anularea acestora şi pronunţarea altora, ci respectarea principiului autorităţii de lucru judecat, prin restabilirea situaţiei determinate de nesocotirea acestuia, premisă ce nu se verifică în speţă.
Pe de altă parte, instituirea normei de la art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. răspunde acestui imperativ al respectării puterii de lucru judecat, dar şi celui al asigurării securităţii raporturilor juridice, ceea ce înseamnă că o asemenea cale de atac nu ar putea fi deturnată într-un apel deghizat, de natură a permite rejudecarea cauzei pentru simplul fapt că "există două puncte de vedere diferite asupra aceleiaşi chestiuni", constantă a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, afirmată (de ex.), în Cauza Stanca Popescu c. României din 7 iulie 2009.
Faţă de cele ce preced, Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul S.D. împotriva Deciziei civile nr. 1675 din 7 mai 2014 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă.
Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, ce se va depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 iunie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2053/2014. Civil. Fond funciar. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2058/2014. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
