ICCJ. Decizia nr. 2139/2014. Civil
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 2139/2014
Dosar nr. 905/1/2014
Şedinţa publică din 3 iulie 2014
Asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin Sentinţa civilă nr. 1498 din 19 aprilie 2012, Tribunalul Covasna a admis excepţia lipsei calităţii de reprezentant a administratorului special Asociaţia pentru Salvarea Patrimoniului MTS SA şi a dispus anularea acţiunii formulate de administratorul special Asociaţia pentru Salvarea Patrimoniului MTS SA în numele acţionarilor SC MTS SA, privind rectificarea de carte funciară a imobilelor înscrise în CF nr. 5022 şi CF nr. 6227 Târgu Secuiesc, respectiv a acţiunii în revendicare imobiliară, evacuare a SC S.I. SRL, şi numirea Asociaţiei pentru Salvarea Patrimoniului MTS SA ca administrator sechestru.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că potrivit art. 47 din Legea nr. 85/2006, deschiderea procedurii insolvenţei ridică debitoarei SC MTS SA dreptul de administrare, iar conform art. 18 teza a II-a din aceeaşi lege, după ridicarea dreptului de administrare, debitoarea este reprezentată de administratorul judiciar sau de lichidator care îi conduce şi activitatea comercială, mandatul administratorului special fiind redus la a reprezenta interesele acţionarilor sau ale asociaţilor. Totodată, în raport de dispoziţiile din Legea nr. 85/2006, şi faţă de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, reclamanta SC MTS SA avea ca lichidator judiciar Casa de insolvenţă Transilvania SPRL, intrarea în faliment, desemnarea lichidatorului şi dizolvarea societăţii fiind hotărâte prin Sentinţa civilă nr. 755 din 22 februarie 2012 a Tribunalului Specializat Cluj.
Faţă de această împrejurare, instanţa a mai reţinut că ridicarea de drept a dreptului de administrare şi numirea administratorului judiciar, cu atât mai mult a lichidatorului judiciar, şi a mandatului administratorului special a fost redus la competenţele pe care i le recunoaşte art. 18 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, aceste atribuţii limitate neoferindu-i posibilitatea de a reprezenta SC MTS SA pentru a introduce prezenta cerere de chemare în judecată.
Faţă de această împrejurare, instanţa în temeiul art. 137 alin. (1) C. proc. civ., a admis excepţia lipsei calităţii de reprezentat a administratorului special Asociaţia pentru Salvarea Patrimoniului MTS SA în raport cu SC MTS SA şi ulterior, cu acţionarii acestei societăţi, iar în raport de dispoziţiile art. 161 alin. (2) C. proc. civ., a anulat cererea introductivă de instanţă.
Împotriva acestei hotărârii a declarat apel reclamanta SC MTS SA prin reprezentant Asociaţia pentru Salvarea Patrimoniului MTS SA invocând greşita aplicare a prevederilor legale.
Analizând hotărârea apelată în raport cu motivele de apel şi actele dosarului, în baza art. 296 C. proc. civ. Curtea de Apel Braşov, prin Decizia civilă nr. 118A din 26 septembrie 2012 a respins apelul declarat de către reclamată, reţinând următoarele:
Potrivit Sentinţei civile nr. 755 din 22 februarie 2012 pronunţate de Tribunalul specializat Cluj, faţă de societatea debitoare SC MTS SA a fost deschisă procedura falimentului, numindu-se lichidator judiciar Casa de Insolvenţă Transilvania SPRL.
Prevederile art. 18 din Legea nr. 85/2006 care enumeră atribuţiile speciale ce revin administratorului special au fost corect aplicate de instanţa de fond. În mod greşit apelanta reclamantă a arătat că acţiunea formulată a fost însuşită de lichidatorul judiciar potrivit art. 43 alin. (2) C. proc. civ. Din înscrisurile depuse la dosar a rezultat ca lichidatorul judiciar Casa de Insolvenţă Transilvania SPRL a însuşit acţiunea ce formează obiectul Dosarului nr. 3467/203/2010, iar fostul administrator judiciar BFS SPRL a acordat mandat doar pentru efectuarea demersurilor de punere în executare a Încheierii nr. 8413/com din 11 decembrie 2006 privind accesul administratorului judiciar la imobilele dobândite de la SC MTS SA şi ridicarea actelor contabile ale societăţii.
Obiectul acţiunii deduse judecăţii îl reprezintă acţiunea în rectificarea înscrierilor de carte funciară şi revendicare imobiliară, numirea administratorului sechestru, evacuarea pârâtei SC S.I. SRL, inventarierea bunurilor şi efectuarea unei expertize pentru constatarea prejudiciilor cauzate în imobil. Această acţiune este formulată în temeiul dispoziţiilor dreptului comun, iar nu în cadrul procedurii insolvenţei debitoarei SC MTS SA. Or, conform art. 18 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, administratorul special are atribuţiile de a propune planul de reorganizare, de a reprezenta debitorul în acţiunile prevăzute de art. 79 şi art. 80 din Legea nr. 85/2006, de a formula contestaţii în cadrul procedurii insolvenţei, de a participa la inventar şi la şedinţa de aprobare a raportului lichidatorului judiciar şi de a primi notificarea închiderii procedurii.
Prin urmare, pentru promovarea acţiunilor de drept comun în numele debitoarei supuse procedurii falimentului, administratorul special avea nevoie de mandatul lichidatorului judiciar, acesta fiind singurul în drept să reprezinte societatea debitoare potrivit art. 3 pct. 28 din Legea nr. 85/2006. Textul de lege mai sus menţionat nu permitea administratorului special să reprezinte debitoarea în acţiunile judiciare formulate în afara procedurii insolvenţei, iar în lipsa confirmării actelor procedurale de către administratorul judiciar al debitoarei în conformitate cu prevederile art. 43 C. proc. civ., soluţia pronunţată de instanţa de fond este corectă, hotărârea judecătorească urmând a fi menţinută ca legală şi temeinică.
La data de 28 februarie 2014 (data poştei), Asociaţia pentru Salvarea Patrimoniului MTS SA Târgu Secuiesc a învestit Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu cererea de revizuire a acestei decizii pronunţate în apel, în temeiul dispoziţiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., solicitând şi anularea Deciziei nr. 1498 din 19 aprilie 2012 a Tribunalului Covasna, secţia I civilă.
La termenul de judecată din data de 3 iulie 2014, Înalta Curte a supus dezbaterii excepţiile invocate de intimată prin întâmpinare.
Învestită cu judecarea cererii de revizuire Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 137 C. proc. civ., reţine incidente cauzei excepţiile tardivităţii cererii de revizuire în raport motivul prevăzut de dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., şi excepţia necompetenţei materiale, în raport motivul prevăzut de art. 322 pct. 5 C. proc. civ., invocate de intimata Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Târgu Secuiesc prin Primar.
Potrivit dispoziţiilor art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., termenul de introducere a cererii de revizuire pentru contrarietate de hotărâri, în cazul în care ultima hotărâre este a instanţei de recurs, este de o lună şi curge de la pronunţarea acestei hotărâri.
În speţă, ultima hotărâre dintre cele pretins potrivnice, a cărei anulare s-a solicitat pe calea revizuirii, este o hotărâre pronunţată în recurs, respectiv Decizia civilă nr. 118A din 26 septembrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Braşov.
În raport de data pronunţării acestei hotărâri - 26 septembrie 2012, termenul legal de revizuire, calculat potrivit regulii prescrise de art. 101 alin. (3) C. proc. civ. pentru termenele statornicite pe luni, s-a împlinit la data de 26 octombrie 2012.
Cererea de revizuire a fost, însă, formulată la data de 28 februarie 2014, deci peste termenul prevăzut de art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. Întrucât este vorba despre un act de procedură trimis la instanţă prin poştă, ca dată a formulării cererii de revizuire s-a luat în calcul, conform art. 104 C. proc. civ., data ştampilei poştei şi nu data înregistrării cererii la grefa instanţei, respectiv 3 martie 2014.
Aşa fiind, Înalta Curte urmează să dispună respingerea cererii de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., ca tardivă, făcând astfel aplicarea sancţiunii decăderii, prevăzută de art. 103 alin. (1) C. proc. civ. pentru neexercitarea în termen a oricărei căi de atac.
Cu privire la excepţia necompetenţei materiale în soluţionarea cererii de revizuire întemeiate pe dispoziţiile art. 322 pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte reţine a fi incidente în cauză prevederile art. 323 alin. (1) potrivit căruia cererile de revizuire, cu excepţia motivului prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., se depun la instanţa care a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se cere.
În cauza de faţă, se constată că cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 6 C. proc. civ. priveşte o decizie pronunţată de Curtea de Apel Braşov.
În aplicarea dispoziţiile legale mai sus avocate, competentă a soluţiona cererea de revizuire formulată de Asociaţia pentru Salvarea Patrimoniului MTS SA Târgu Secuiesc împotriva Deciziei civile nr. 118A din 26 septembrie 2012 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 6 C. proc. civ., este Curtea de Apel Braşov.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardivă, cererea de revizuire a Deciziei nr. 118/Ap din 26 septembrie 2012 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, formulată de revizuenta Asociaţia pentru Salvarea Patrimoniului MTS SA.
Declină competenţa de soluţionare a cererii de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 6 C. proc. civ. formulată împotriva aceleiaşi decizii, în favoarea Curţii de Apel Braşov.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 iulie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2138/2014. Civil. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 2140/2014. Civil. Pretenţii. Recurs → |
|---|
