ICCJ. Decizia nr. 2346/2014. Civil. Angajarea raspunderii conform art.138 din Legea 85/2006. Revizuire - Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA A II-A CIVILĂ

Decizia nr. 2346/2014

Dosar nr. 161/46/2014

Şedinţa publică de la 19 iunie 2014

Asupra cererii de revizuire de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia nr. 1837/R-COM din 22 mai 2013 Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a fost respinsă cererea de revizuire formulată de pârâtul L.E., în nume propriu şi în numele pârâtei L.C.A., împotriva încheierii de şedinţă din 19 septembrie 2012, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, în Dosarul nr. 1356/1259/2010 intimaţi fiind DGFP Sibiu, AVAS Bucureşti, P.N. şi S.A.M.

Împotriva acestei decizii L.E. a formulat o nouă cerere de revizuire înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti la data de 19 iunie 2013 sub nr. 1467/46/2013, solicitând, în baza art. 322-328 C. proc. civ., dar şi în baza art. 4 C. proc. civ., admiterea acestei cereri, casarea în totalitate şi pentru toţi pârâţii a deciziei nr. 1837/R-Com pronunţată în Dosarul nr. 1010/46/2011 de Curtea de Apel Piteşti la data de 22 mai 2013, a deciziei nr. 2054/R-Com din 28 septembrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în Dosarul nr. 1356/1259/2010 şi a încheierii din 19 septembrie 2012 emisă de Curtea de Apel Piteşti în Dosarul nr. 1356/1259/2010, ca netemeinice şi nelegale şi menţinerea sentinţei nr. 450/F din 14 martie 2012, pronunţată de Tribunalul Specializat Argeş în Dosarul nr. 1356/1259/2010 ca temeinică şi legală.

De asemenea, a solicitat, în baza art. 4 C. proc. civ., judecarea cererii de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin decizia nr. 1235/R-com din 10 martie 2014 a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Piteşti în soluţionarea cererii de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. şi în consecinţă a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Cererea a fost înregistrată pe rolul secţiei a II-a civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În susţinerea cererii de revizuire, revizuentul L.E. a arătat, în esenţă, că prin decizia nr. 1837/R-Com din 22 mai 2013 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în Dosarul nr. 1010/46/2012, având ca obiect cerere de revizuire a încheierii din 19 septembrie 2012, emisă de Curtea de Apel Piteşti în Dosarul nr. 1356/1259/2010 şi a deciziei nr. 2054/R-Com din 28 septembrie 2012, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în Dosarul nr. 1356/1259/2010, instanţa a respins cererea, astfel că este nevoit să formuleze o nouă cerere de revizuire, întemeiată pe dispoziţiile art. 322-328 C. proc. civ., solicitând admiterea acesteia, casarea în tot a deciziei atacate, în sensul admiterii acţiunii, pronunţând o nouă hotărâre legală şi temeinică, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

Revizuentul susţine că în decizia pronunţată, instanţa nu a menţionat şi motivele care au stat la baza emiterii deciziei nr. 1837/R-Com din 22 mai 2013, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, din motivarea căreia se trage concluzia că cererea nu a fost analizată pe fond, iar prin respingerea cererilor, instanţa s-a pronunţat pe unele excepţii, şi anume pe lipsa unei împuterniciri exprese depusă la dosar de L.C.A. şi pe nerespectarea termenelor de depunere a acestei cereri de revizuire.

Decizia nr. 1837/R-Com din 22 mai 2013, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în Dosarul nr. 1010/46/2012, susţine revizuentul, este netemeinică şi nelegală şi s-a emis cu încălcarea dreptului la apărare al revizuenţilor, al accesului la justiţie şi la un proces echitabil, din considerente rezultând că:

- instanţa deşi recunoaşte că L.E. a fost învestit cu o împuternicire în dosarul de fond, nu a acordat termen pentru îndeplinirea acestei formalităţi şi în Dosarul nr. 1010/46/2012, prin acest fapt revizuenta L.C.A. fiind lipsită de apărare, instanţa trebuind să acorde un termen de judecată pentru a se putea face precizările necesare.

- chiar şi în cazul în care nu erau recunoscute ca fiind legal formulate cererile revizuentei L.C.A., instanţa trebuia să se pronunţe pe fond, pe cererile formulate de L.E., să disjungă cauza sau să aplice proceduri conform C. proc. civ., însă instanţa a dat dovadă de rea-credinţă şi a încălcat şi drepturile procesuale ale lui L.E.

- instanţa interpretează incorect, cu rea-credinţă şi cu totul eronat termenele de revizuire.

- L.E. are calitatea de curator special al A.T. SA în Dosarul nr. 1083/1259/2009 al Tribunalului Specializat Argeş, având mandat total din partea tuturor acţionarilor de a le reprezenta interesele şi în mod special din partea administratorului şi acţionarului L.C.A., de a o reprezenta şi de a-i proteja interesele în faţa instanţelor şi a autorităţilor.

Revizuentul susţine că încheierea din 19 septembrie 2012 pronunţată în Dosarul nr. 1356/1259/2010 de Curtea de Apel Piteşti este netemeinică şi nelegală şi a fost emisă fără respectarea drepturilor înscrise în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, prin aceea că s-a emis cu încălcarea procedurilor din C. proc. civ.

Totodată, susţine că, decizia nr. 2054/R-Com din 28 septembrie 2012 pronunţată în Dosarul nr. 1356/1259/2010 a Curţii de Apel Piteşti este nelegală şi trebuie casată pentru următoarele motive:

a) nulitatea încheierii din 19 septembrie 2012 atrage şi nulitatea deciziei nr. 2054/R-com din 28 septembrie 2012 din Dosarul 1356/1259/2010;

b) instanţa nu a analizat dacă pârâţii au calitate procesuală activă;

c) Curtea de apel Piteşti şi-a depăşit competenţa şi s-a transformat în avocatul reclamanţilor, în acest context, a contrazis întreaga judecată a instanţei de fond din Dosarul nr. 1083/1259/2009;

d) Curtea de Apel Piteşti a încălcat autoritatea de lucru judecat a decizei nr. 373/2005 din Dosarul nr. 892/2005 şi decizia comercială nr. 367/2008 din Dosarul nr. 54/85/2004 al Curţii de Apel Piteşti;

e) nu s-a ţinut cont că în dosarul de fond nu s-au lămurit toate aspectele, instanţa pronunţându-se pe acte întocmite de Tribunalul Sibiu, acte anulate în totalitate de Curtea de Apel Alba Iulia;

f) instanţa interpretează în mod greşit legea şi nu ţine cont de ultimele acte noi din Dosarul nr. 1083/1259/2009;

g) nu este dovedită eventuala vinovăţie a reprezentanţilor legali ai debitoarei A.T. SA;

h) potrivit rapoartelor lichidatorului, administratorii au ţinut contabilitatea în conformitate cu legea şi nu se fac vinovaţi de niciuna dintre faptele prevăzute de art. 138 din Legea nr. 85/2006;

i) se mai arată că s-au formulat acţiuni de atragere a răspunderii administratorilor şi lichidatorilor judiciari;

j) autorităţile statului nu au adus probe în dovedirea susţinerilor lor;

k) decizia nr. 2054/R-Com din 28 septembrie 2012 a fost emisă împotriva pârâţilor în solidar, prin urmare judecarea cererilor în anulare trebuia făcută tot în solidar.

Revizuentul susţine că sentinţa nr. 4507F din 14 martie 2012 pronunţată de Tribunalul Argeş este legală şi temeinică şi ar trebui menţinută în raport de toţi pârâţii.

Revizuentul solicită ca această cerere să fie soluţionată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi se întemeiază pe art. 4 C. proc. civ., aceasta fiind singura instanţă competentă, deoarece Tribunalul Specializat Argeş şi Curtea de Apel Piteşti au dat soluţii contradictorii, au emis soluţii diferite pentru fiecare dintre persoanele judecate în solidar: L.E., L.C.A., P.N. şi S.M.A. şi în dosare diferite privind cererile de revizuire şi recurs în anulare.

Cererea s-a formulat şi depus în interiorul termenelor legale. Astfel, decizia nr. 1837/R-Com a fost pronunţată în Dosarul nr. 1009/46/2012 de Curtea de Apel Piteşti la data de 22 mai 2013 şi a fost primită în urma cererii formulate la registratura acestei instanţe la data de 07 iunie 2013, după cum s-a probat, iar cererile formulate în Dosarul nr. 1009/46/2012 au fost formulate şi depuse, de asemenea, în interiorul termenului legal, în modalităţile specifice conform art. 322 şi art. 324 C. proc. civ.

Se mai arată că cererea îndeplineşte condiţiile impuse de art. 322 C. proc. civ., prin aceea că deciziile şi încheierea atacate au rămas definitive, a fost evocat fondul, prin aceea că cererea îndeplineşte condiţiile impuse de pct. 1 - dispozitivul deciziei cuprinzând dispoziţii potrivnice referitoare la împuternicirile date de L.C.A. pentru L.E., iar instanţa deşi constată că au existat aceste împuterniciri în dosarul de fond nu a acordat un termen de clarificare a acestui aspect procedural; pct. 2 - Instanţele s-au pronunţat mai mult decât s-a cerut, au păşit peste lege şi s-au pronunţat pe aspecte ce ţineau de Dosarul nr. 1083/1259/2009 al Tribunalului Specializat Argeş, aşa cum s-a susţinut şi probat; pct. 3 - pârâtul S.M. a decedat; pct. 5 - După darea hotărârilor au apărut acte şi încheieri în Dosarul nr. 1083/1259/2009 al Tribunalului Specializat Argeş, ce se constituie în înscrisuri doveditoare noi, care au fost ataşate; pct. 6 – L.C.A. nu a putut fi apărată; pct. 7 - există hotărâri definitive, potrivnice date de instanţe de acelaşi grad în aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate, hotărâri date de instanţa de recurs; pct. 8 – L.C. a fost împiedicată să se înfăţişeze sau să fie reprezentată de L.E.

Revizuentul a precizat că, în ceea ce priveşte cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7, în speţă există contrarietate între decizia 367 din 02 iulie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în Dosarul nr. 54/85/2004 şi decizia nr. 2054/R-Com din 28 septembrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti. Cea de-a doua contrarietate este între decizia nr. 2054/R-Com din 28 septembrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti şi două încheieri din data de 22 ianuarie 2014 şi 29 ianuarie 2014 pronunţate de Tribunalul Specializat Argeş în Dosarul nr. 1083/1259/2009.

Prin întâmpinările depuse la dosar intimata AVAS Bucureşti a solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă, iar intimatul P.N. a arătat că lasă la latitudinea instanţei analizarea şi admiterea cererii revizuentului.

Cererea de revizuire este inadmisibilă.

Înalta Curte examinând decizia a cărei revizuire se solicită, constată că prin această decizie s-a respins cererea de revizuire formulată de revizuentul L.E. împotriva încheierii de şedinţă din 19 septembrie 2012.

Potrivit art. 322 alin. (1) C. proc. civ. pot fi atacate cu revizuire numai hotărârile rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul pentru cazurile prevăzute de la 1-9, or decizia ce se solicită a fi revizuită în cauza de faţă este o hotărâre pronunţată asupra unei alte cereri de revizuire nu a unei decizii pronunţată în recurs.

Cum şi din interpretarea coroborată a prevederilor art. 322 şi art. 328 alin. (1) C. proc. civ. rezultă că obiect al unei cereri de revizuire îl poate forma hotărârile rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, prezenta cerere de revizuire nu poate fi primită, ea fiind deci inadmisibilă.

Aşa fiind, faţă de cele ce preced, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire de faţă, nefiind întrunite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 322 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul L.E. împotriva deciziei nr. 1837/R-com din 22 mai 2013 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 iunie 2014.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2346/2014. Civil. Angajarea raspunderii conform art.138 din Legea 85/2006. Revizuire - Recurs