ICCJ. Decizia nr. 2413/2014. Civil. Legea 10/2001. Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 2413/2014
Dosar nr. 527/109/2008*
Şedinţa publică din 26 septembrie 2014
Deliberând asupra cauzei de faţă, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., reţine următoarele:
Prin cererea înregistrată la 1 aprilie 2014, reclamantul R.C. a solicitat lămurirea dispozitivului deciziei civile nr. 61/AS/11 martie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi pentru cauze cu minori şi de familie, intimaţi fiind Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, Primarul Municipiului Piteşti şi Municipiul Piteşti.
În motivarea cererii petentul a arătat că prin decizia civilă nr. 61/AS din 11 martie 2009, Curtea de Apel Piteşti, s ecţia civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi pentru cauze cu minori şi de familie, a admis apelurile formulate de pârâţi, a modificat sentinţa civilă nr. 289 din 15 decembrie 2008, în sensul acordării de despăgubiri în condiţiile legii speciale, menţinându-se în rest sentinţa apelată, reţinându-se că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 16 din Legea nr. 247/2005.
În aceeaşi idee s-a mai arătat că ulterior prin apariţia Legii nr. 165/2013 prevederile art. 16 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 au fost abrogate, fiind stabilită o nouă modalitate de evaluare a imobilelor preluate în mod abuziv de stat.
În acest context, petentul solicită lămurirea dispozitivului deciziei civile nr. 61/A din 11 martie 2009 a Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi pentru cauze cu minori şi de familie, în sensul de a indica că despăgubirile se vor acorda potrivit art. 41 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, urmând a se emite un titlu de despăgubire în cuantumul stabilit de către expert şi reţinut de instanţa de fond.
În drept petentul a invocat dispoziţiile art. 2811 C. proc. civ.
Prin Încheierea din 30 aprilie 2014 a Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi pentru cauze cu minori şi de familie, s-a respins cererea petentului fiind reţinute următoarele considerente:
Potrivit art. 2811 alin. (1) C. proc. civ., în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii, ori aceasta cuprinde dispoziţii potrivnice, părţile pot cere instanţei care a pronunţat hotărârea să lămurească dispozitivul, sau să înlăture dispoziţiile potrivnice.
Prin lămurirea hotărârii se clarifică măsurile dispuse de instanţă prin hotărâre, atunci când dispozitivul nu este suficient de clar şi poate genera dificultăţi la momentul punerii în executare.
În cauză însă, dispozitivul hotărârii este clar exprimat în sensul că reclamantul va primi despăgubiri în condiţiile legii speciale.
De asemenea instanţa a reţinut că această procedură poate fi folosită numai atunci când există contradicţii în cadrul dispozitivului, ceea ce petentul nu susţine în cererea de faţă. De altfel considerentele confirmă şi susţin dispozitivul deciziei de faţă.
Din această perspectivă, instanţa a reţinut că cererea petentului nu se încadrează în dispoziţiile art. 2811 C. proc. civ., iar faptul că acesta nu cunoaşte procedura de urmat pentru acordarea despăgubirilor solicitate conform legilor speciale de reparaţie, nu-i deschide calea procedurii prevăzută de textul de lege mai sus citat.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamantul R.C., solicitând modificarea ei în sensul admiterii cererii astfel cum a fost formulată.
Criticile aduse încheierii recurate vizează următoarele aspecte de nelegalitate:
Astfel, recurentul arată că instanţa în mod eronat a reţinut faptul că dispozitivul deciziei nu trebuie lămurit, deşi prevederile Legii nr. 247/2005 la care se face referire au fost abrogate astfel că, procedura nu mai poate fi urmată.
În acest sens se mai arată că Tribunalul Argeş prin sentinţa civilă nr. 289 din 15 decembrie 2008 a anulat dispoziţia nr. 530 din 18 ianuarie 2007 a Primarului Municipiului Piteşti în ceea ce priveşte terenul în suprafaţă de 3000 mp fiind anulată şi decizia nr. 447 din 1 decembrie 2007 emisă de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, constatându-se calitatea reclamantului de persoană îndreptăţită la despăgubiri băneşti pentru terenul în suprafaţă de 3.000 mp situat în strada G.C., în sumă de 1.400.000 RON.
Prin decizia civilă nr. 61/AS din 11 martie 2009, Curtea de Apel Piteşti, secţia civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi pentru cauze cu minori şi de familie, a admis apelurile formulate de pârâţi şi a modificat sentinţa sus evocată în sensul că s-a stabilit măsura acordării de despăgubiri în condiţiile legii speciale, menţinându-se în rest sentinţa apelată. S-a reţinut astfel că, în speţă sunt aplicabile prevederile art. 16 din Legea nr. 247/2005.
Recurentul susţine că odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, prevederile art. 16 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 au fost abrogate, fiind stabilită o nouă modalitate de evaluare a imobilelor preluate în mod abuziv de către stat.
Astfel, prin Legea nr. 165/2013 s-a înfiinţat Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor care are ca atribuţii emiterea deciziilor de compensare sau a titlurilor de despăgubire.
Potrivit art. 41. alin. (1) din lege, în situaţia în care există hotărâri judecătoreşti în care instanţele de judecată au calculat cuantumul măsurilor reparatorii la care sunt îndreptăţite persoanele solicitante, se va emite de către Comisie un titlu de despăgubire. În celelalte cazuri se va emite o decizie de compensare urmând procedura prevăzută la art. 21 din legea mai sus menţionată.
Din perspectiva celor expuse, recurentul susţine că este necesară lămurirea dispozitivului deciziei în sensul de a se preciza dacă pe parcursul litigiului instanţa a avut în vedere şi stabilirea valorii imobilului situat în str. G.C., având în vedere că în cursul litigiului a fost întocmit un raport de expertiză de expertul M.C., care a stabilit valoarea imobilului-teren la 122 de euro/mp, rezultând un cuantum de 1.400.000 RON.
Ca atare, susţine acelaşi recurent, lămurirea dispozitivului este necesară, în vederea stabilirii întinderii aplicării deciziei amintite, cât şi pentru a se stabili care este procedura de urmat în vederea stabilirii valorii imobilului.
Având în vedere că a fost stabilit cuantumul măsurilor reparatorii de instanţa de fond, iar procedura menţionată în apel a fost abrogată, recurentul solicită modificarea încheierii în sensul admiterii cererii pentru lămurirea dispozitivului deciziei în sensul de a se indica dacă despăgubirile se vor acorda potrivit art. 41 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, în cuantum de 1.400.000 RON.
Examinând încheierea recurată prin prisma motivelor de recurs invocate şi a dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Este real că potrivit art. 2811 alin. (1) C. proc. civ., în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii, ori aceasta cuprinde dispoziţii potrivnice, părţile pot cere instanţei care a pronunţat hotărârea să lămurească dispozitivul, sau să înlăture dispoziţiile potrivnice.
Însă, prin cererea de lămurire a înţelesului, întinderii sau a aplicării dispozitivului unei hotărâri, nu poate fi urmărită schimbarea soluţiei pronunţate de instanţa de judecată, ci doar înlăturarea unor neclarităţi ivite cu privire la dispozitiv.
În aceeaşi idee este de reţinut că, instanţa care soluţionează o astfel de cerere, nu judecă fondul cauzei, iar motivele de fapt şi de drept care au stat la baza soluţiei pronunţate în dispozitiv, nu intră sub incidenţa procedurii prevăzute de art. 2811 alin. (1) C. proc. civ .
Astfel, faţă de cele expuse, este de reţinut că prin lămurirea hotărârii nu poate fi modificat dispozitivul acesteia.
Or, raportând aceste aspecte la decizia civilă nr. 61 din 11 martie 2009 a Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi pentru cauze cu minori şi de familie, precum şi la cererea reclamantului de lămurire a înţelesului şi întinderii dispozitivului deciziei sus evocate, este de reţinut că, în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 2811 alin. (1) C. proc. civ., în condiţiile în care dispozitivul deciziei este clar, neechivoc, concis şi concret, arătându-se că „se acordă despăgubiri în condiţiile legii speciale”.
Din această perspectivă nici una din criticile recurentului nu se circumscrie dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., motiv pentru care în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul reclamantului urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul R.C. împotriva încheierii de şedinţa de lămurire dispozitiv din 30 aprilie 2014 a Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 septembrie 2014.
← ICCJ. Decizia nr. 2412/2014. Civil. Hotarare care sa ţină loc... | ICCJ. Decizia nr. 2414/2014. Civil. Legea 10/2001. Contestaţie... → |
---|