ICCJ. Decizia nr. 2667/2014. Civil. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 2667/2014
Dosar nr. 56459/3/2010
Şedinţa publică din 24 septembrie 2014
Deliberând asupra recursului de faţă, din actele şi lucrările dosarului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, reclamanta SC H.R. SRL, a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC C.D. SRL S.R.L., obligarea H. România la plata sumelor datorate ca lucrări suplimentare pretins a fi executate de către C.D., estimate provizoriu la suma de 250.000 euro în echivalent lei la data plăţii efective şi la plata penalităţilor aferente, obligarea H. România la restituirea sumei de 356.500 euro, reprezentând valoarea garanţiei de bună-execuţie;obligarea H. România la plata penalităţilor de întârziere aferente debitului principal reprezentat de contravaloarea lucrărilor suplimentare şi a garanţiei de bună-execuţie precizate la termenul din 08 aprilie 2013 la suma de 360.000 euro.
Prin sentinţa civilă nr. 3591 din 29 aprilie 2013 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în Dosarul nr. 56459/3/2010 a fost respins capătul de cerere privind lucrările suplimentare şi penalităţile aferente ca prescris, capătul de cerere privind restituirea garanţiei de bună-execuţie şi penalităţile aferente ca nefondat, obligând apelanta-reclamantă la plata cheltuielilor de judecată parţiale în cuantum de 58.522,75 lei, reprezentând onorariu de avocat al S.C.A. V.M. Prima instanţă a respins cheltuielile de judecată solicitate de H. România in cuantum de 14.569,93 lei.
Împotriva acestei sentinţe reclamanta şi pârâta au declarat apel.
Apelul formulat de SC C.D. SRL vizează capetele principale de cerere privind lucrările suplimentare si garanţia de buna execuţie. Apelul formulat de HenkeI România vizează: soluţiile pronunţate de prima instanţa cu privire la o serie de excepţii procesuale privind aceleaşi capete de cerere principale, soluţia pronunţata de prima instanţa cu privire la capătul accesoriu referitor la cheltuielile de judecata parţial respinse aferente fazei primei instanţe.
Împotriva SC C.D. SRL a fost deschisa procedura insolvenţei în data de 10 octombrie 2013.
Prin încheierea din 01 aprilie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în Dosarul nr. 56459/3/2010 s-a dispus suspedarea judecării apelului formulat de apelanta - pârâtă SC H.R. SRL, în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006instanţa şi a a acordat termen pentru soluţionarea apelului formulat de Classic Dome SRL, la data de 6 mai 2014 în vederea soluţionării apelului.
Împotriva acestei încheieri, pârâta SC H.R. SRL a declarat recurs în motivarea căruia s-a arătat că instanţa de apel a interpretat eronat dispoziţiile art. 36 din Legea nr. 85/2006 întrucât instanţa anterioară a dispus numai suspendarea apelului declarat de partea adverse, ceea ce încalcă principiul liberului acces la justiţie. Sub acest aspect, recurenta arată că soluţionarea unitară a celor două apeluri se impune întrucât continuarea judecăţii/suspendării nu poate avea o repercursiune asupra averii debitoarei, întrucât orice încercare de executare silită ar fi paralizată prin invocarea prevederilor Legii nr. 85/2006. Indifferent de faptul că există posibilitatea înscrierii la masa credală pentru pârâtă, este necesar să se asigure posibilitatea soluţionării şi apelului formulat de SC H.R. SRL, astfel încât să nu se creeze o discriminare între cele două părţi apelante din proces. Invocă motivul de nelegalitate prevăzut de art. 3041 şi art. 304 pct. 9 C. proc. civ. raportat la art. 36 din Legea nr. 85/2006.
Prin cel de-al doilea motiv de recurs, întemeiat pe art. 3041 şi art. 304 pct. 9 C. proc. civ. raportat la art. 289 - 290 din acelaşi cod, recurenta susţine că apelurile formulate împotriva aceleiaşi sentinţe se impun a fi judecate şi soluţionate unitar. Că este aşa rezultă şi din dispoziţiile art. 289 alin. (4) cu referire la art. 290 din acelaşi cod.
Or, prin suspendarea judecăţii doar în ceea ce priveşte apelul formulat de SC H.R. SRL reprezintă o veritabilă disjngere a apelului, eea ce nu poate fi primit.
În consecinţă, recurenta solicită în principal admiterea apelului, modificarea încheierii atacate în sensul suspendării ambelor apeluri, respectiv SC C.D. SRL prin administrator judiciar V.C. Ipurl şi SC H.R. SRL, iar în subsidiar respingerea cererii de suspendare a apelurilor, cu consecinţa menţinerii ambelor apeluri pe rolul instanţei de apel.
Recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 „de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acţiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale".
Suspendarea judecăţii, de drept, cum este cazul art. 36 din Legea nr. 85/2006, are ca efect oprirea cursului judecăţii, acest efect împiedicând instanţa să mai poată lua o altă măsură decât constatarea intervenirii suspendării de drept.
Textul legal evocat conţine o normă imperativă, de ordine publică, ce are drept scop concentrarea tuturor litigiilor având ca obiect averea debitorului în competenţa exclusivă a judecătorului sindic şi vizează toate acţiunile judiciare sau extrajudiciare.
Prin aceste dispoziţii speciale, legiuitorul a avut în vedere că toate acţiunile prin care creditorii societăţii aflată în insolvenţă urmăresc realizarea creanţelor împotriva acesteia să fie suspendate de drept, urmând ca aceştia să-şi realizeze creanţa în cadrul procedurii colective, demarată prin deschiderea procedurii insolvenţei.
În temeiul dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 nu are loc o suspendare de drept a tuturor acţiunilor, în care este parte debitorul falit, indiferent de natura lor, ci doar a celor ce au ca obiect realizarea creanţelor deţinute împotriva sa.
Prin urmare, suspendarea operează de drept numai cu privire la acţiunile pornite împotriva debitoarei, în scopul protejării persoanei juridice aflate în această situaţie, ceea ce nu este cazul în speţă.
Apelul pârâtei pendinte judecăţii în prezentul litigiu nu tinde spre realizarea unei creanţe împotriva averii debitorului-intimat, de natura celor vizate de art. 36 din Legea nr. 85/2006, ci tinde la recuperarea cheltuielilor de judecată, în sumă de 14.569,93 lei, solicitate de pârâtă la prima instanţă, care au fost respinse.
De asemenea, prin încheirea atacată, după cum se poate observa, instanţa de apel a suspendat judecata numai în ceea ce priveşte apelul declarat de pârâtă, contrar dispoziţiilor art. 290 C. proc. civ., potrivit cărora : "Când apelurile făcute împotriva aceleiaşi hotărâri au fost repartizate la secţii deosebite, preşedintele ultimei secţii învestite va dispune trimiterea apelului la secţia cea dintâi învestită."
Potrivit dispoziţiilor textului de lege enunţat, legiuitorul a urmărit prin aceasta ca judecarea apelurilor declarate împotriva aceleiaşi hotărâri să se facă deodată, la acelaşi complet de judecată.
Ca atare, în mod greşit instanţa anterioară a suspendat apelul declarat de pârâtă, în condiţiile în care ambele părţi au formulat apel împotriva aceleiaşi sentinţe a tribunalului, întrucât se impune cu necessitate ca judecata lor să se facă în acelaşi timp, de un singur complet de judecată, pentru a se evita pronunţarea unei hotărâri contradictorii.
Concluzionând, este evident că în speţă, instanţa de apel a aplicat în mod greşit dispoziţiile art. 36 din Legea nr. 85/2006 şi dispoziţiile art. 290 C. proc. civ., împrejurări care atrag incidenţa motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În considerarea acestor argumente, în temeiul art. 312 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să admită recursul, să modifice încheierea din 1 aprilie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a Vl-a civilă, în sensul că respinge cererea de suspendare formulată în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006 şi dispune trimiterea cauzei la aceeaşi instanţă, în vederea continuării judecăţii şi soluţionării ambelor apeluri declarate de recurentă şi intimata - reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâta SC H.R. SRL împotriva încheierii din 1 aprilie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a Vl-a civilă.
Modifică încheierea atacată, în sensul că respinge cererea de suspendare formulată în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006.
Trimite cauza aceleiaşi instanţe de apel pentru continuarea judecăţii.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 septembrie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2664/2014. Civil | ICCJ. Decizia nr. 2669/2014. Civil. Hotarare care sa ţină loc... → |
|---|
