ICCJ. Decizia nr. 268/2014. Civil. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 268/2014
Dosar nr. 3814/232/2012
Şedinţa din 28 ianuarie 2014
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Găeşti la 6 august 2012, reclamanţii P.N. şi P.A. au chemat în judecată pe pârâţii P.G.E., P.M.N. şi P.M., solicitând ca, în temeiul art. 111 C. proc. civ., coroborat cu dispoziţiile art. 966, art. 1404, art. 1420, art. 1523 C. civ., să se constate valabilitatea promisiunii de vânzare-cumpărare cu privire la suprafaţa de 26.400 mp, evidenţiată în titlul de proprietate din 6 noiembrie 2002, situată în comuna M., sat C., judeţul Dâmboviţa, o casă de locuit, în suprafaţă de 72 mp, situată pe suprafaţa de 1000 mp teren curţi, construcţii, edificată în anul 1972, o casă de locuit în suprafaţa de 104 mp, situată pe suprafaţa de 1000 mp, imobil edificat în anul 1978 şi o anexă, în suprafaţa de 30 mp, din lemn, imobil construit în anul 1978.
S-a solicitat instanţei să pronunţe o hotărâre care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat că între ei şi pârâţi s-a încheiat o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare pentru suprafaţa totală de 26.400 mp teren arabil extravilan, intravilan şi curţi construcţii, precum şi pentru construcţiile case de locuit şi anexă, pentru suma de 49.500 RON, remisă în totalitate pârâţilor la data încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare, de la acea dată intrând şi în posesia de fapt a acestora.
Reclamanţii au mai arătat că imobilele terenuri descrise au fost dobândite de către pârâţi, prin reconstituire în baza Legii nr. 18/1991, conform titlului de proprietate din 6 noiembrie 2002, în calitate de moştenitori ai defunctului P.I., iar construcţiile prin moşteniri succesive conform certificatelor de moştenitor din 24 octombrie 2001 şi din 27 februarie 2012.
Reclamanţii au mai precizat că au stabilit de comun acord ca, la data de 23 iulie 2012, să se prezinte la Biroul Notarial Public G.D.G., în vederea perfectării actului de vânzare-cumpărare, dar pârâţii nu s-au prezentat la data stipulată în antecontract pentru a încheia contractul.
Prin cererea formulată la 18 decembrie 2012, reclamanţii şi-au modificat acţiunea în sensul că solicită pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare numai pentru imobilele terenuri în suprafaţă totală de 26.400 mp.
Judecătoria Găeşti, judeţul Dâmboviţa, prin sentinţa civilă nr. 58 din 11 ianuarie 2013, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, declinând în favoarea Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti competenţa soluţionării cererii.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că titlul de proprietate din 2002 a fost eliberat de Comisia judeţeană de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor Dâmboviţa, pentru pârâta P.G.E., alături de numita P.G.
P.G. a decedat la data de 16 aprilie 2001, având ultimul domiciliu în Bucureşti, sector 5, iar potrivit certificatului de moştenitor din 24 octombrie 2001 eliberat de Biroul Notarial Public M.C.M., din Bucureşti, moştenitorul acesteia a fost P.G. care, în calitate de fiu, a cules întreaga masă succesorală.
P.G. a decedat la data de 23 martie 2010, cu ultim domiciliu în Bucureşti, sector 5, iar potrivit certificatului de moştenitor din 27 februarie 2012 eliberat de Biroul Notarial Public M.R.E. din Bucureşti, moştenitorii acestuia sunt pârâţii P.M. şi P.M.N.
Instanţa a mai reţinut că nici în masa succesorală a defunctei P.G. şi nici în masa succesorală a defunctului P.G., cuprinse în certificatele de moştenitor menţionate, nu figurează cota parte din terenul în suprafaţă totală de 26.400 mp, ce face obiectul titlului de proprietate pe care defuncta figurează în calitate de coproprietar alături de pârâta P.G.E., teren ce face obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare.
Reţinând că este necesară verificarea apartenenţei la masa succesorală a cotei ce i s-a cuvenit defunctei din terenul în litigiu, instanţa a apreciat că se urmăreşte continuarea procedurilor succesorale de pe urma defuncţilor P.G. şi P.G., în vederea suplimentării masei succesorale cuvenite acestora cu cota de teren ce i-a revenit defunctei, astfel că sunt aplicabile dispoziţiile art. 14 pct. 2 C. proc. civ., potrivit cărora cererile privitoare la moştenire sunt de competenţa instanţei celui din urmă domiciliu al defunctului.
Având în vedere că, aşa cum a rezultat din certificatele de deces depuse în copie la dosar, ambii defuncţi au avut ultimul domiciliu în Bucureşti, sector 5 şi că, potrivit art. 159 pct. 3 C. proc. civ. necompetenţa este de ordine publică, Judecătoria Găeşti a constatat că, în speţă, competenţa de soluţionare a cauzei revine Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti.
La termenul din 24 septembrie 2013 Judecătoria sectorului 5 Bucureşti a invocat din oficiu excepţia necompetenţei teritoriale.
Prin sentinţa civilă nr. 7804 din 24 septembrie 2013, Judecătoria sectorului 5 Bucureşti, secţia a II-a civilă, a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti.
Prin aceeaşi hotărâre s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi s-a trimis dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria sectorului 5 Bucureşti a reţinut că din promisiunea de vânzare-cumpărare se naşte numai obligaţia de a face şi, în consecinţă, competenţa teritorială se stabileşte potrivit art. 10 pct. 1 sau art. 5 C. proc. civ.
Constatând că nu a fost investită cu deschiderea succesiunii defuncţilor P.G. şi P.G., ci doar cu constatarea valabilităţii promisiunii de vânzare-cumpărare cu privire la terenurile situate în comuna M., sat C., judeţ Dâmboviţa, instanţa a apreciat că sunt incidente dispoziţiile art. 10 pct. 1 C. proc. civ. coroborate cu cele ale art. 12 C. proc. civ., competenţa soluţionării cauzei revenind Judecătoriei Găeşti.
Investită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, Curtea va constata că, în cauză, competenţa soluţionării cauzei revine Judecătoriei Găeşti pentru considerentele ce succed:
Prin cererea introductivă, reclamanţii au investit instanţa cu soluţionarea unei acţiuni în constatarea valabilităţii promisiunii de vânzare-cumpărare cu privire la terenurile situate în comuna M., sat C., judeţ Dâmboviţa, promisiune ce dă naştere unei obligaţii de a face, şi nu cu deschiderea succesiunii defuncţilor P.G. şi P.G.
În acest sens, se va avea în vedere dezlegarea dată prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 8/2013 publicată în M. Of. nr. 581/12.09.2013, în recursul în interesul legii privind caracterul acţiunii în pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare prin care s-a statuat că o astfel de acţiune are caracterul unei acţiuni personale imobiliare, competenţa determinându-se în condiţiile art. 5, art. 7 şi art. 10 pct. 1.
Prin urmare, sunt aplicabile normele de competenţă cuprinse în art. 10 pct. 1 C. proc. civ., potrivit cărora, în afară de instanţa domiciliului pârâtului, în cererile privitoare la executarea, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui contract este competentă şi instanţa locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligaţiunii.
Cum prin antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la 8 iulie 2012 la Cabinetul de Avocatură M.P., cu sediul în Găeşti, s-a prevăzut că părţile se obligă să se prezinte la Biroul Notarial Public G.D.G. din Găeşti, în vederea perfectării contractului autentic de vânzare-cumpărare, locul prevăzut pentru executarea obligaţiei se află în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Găeşti, instanţă pe care reclamanţii au ales să o învestească cu soluţionarea acţiunii, conform art. 12 C. proc. civ.
Prin urmare, reţinând incidenţa dispoziţiilor art. 10 pct. 1 C. proc. civ., care reglementează o competenţă teritorială alternativă, Curtea va constata că alegerea instanţei ce trebuie sesizate aparţine reclamanţilor, conform art. 12 C. proc. civ., astfel încât instanţa întâi investită nu se poate declara necompetentă.
Pentru toate aceste considerente, Curtea în temeiul art. 22 C. proc. civ. va stabili competenţa soluţionării acţiunii în favoarea Judecătoriei Găeşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găeşti.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 ianuarie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 267/2014. Civil | ICCJ. Decizia nr. 269/2014. Civil. Acordare de compensatii... → |
|---|
