ICCJ. Decizia nr. 3066/2014. Civil. Fond funciar. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 3066/2014
Dosar nr. 1943/103/2014
Şedinţa publică din 7 noiembrie 2014
Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 924/RC din 12 septembrie 2013, Tribunalul Neamţ a constatat nul, pentru nemotivare, recursul declarat de reclamantul S.E. împotriva Sentinţei civile nr. 421 din 27 februarie 2013,. pronunţată de Judecătoria Târgu Neamţ.
Împotriva acestei decizii reclamantul S.E. a formulat cerere nemotivată de revizuire, înregistrată la data 6 ianuarie 2014, pe rolul Tribunalului Neamţ, secţia I civilă. La data de 2 aprilie 2014 a depus motivele cererii, invocând, în drept, dispoziţiile art. 503 pct. 5 şi 8 C. proc. civ. aprobat prin Legea nr. 134/2010.
În motivarea cererii de revizuire revizuentul a arătat că cererea de chemare în judecată a fost respinsă pe fond, de asemenea fiind respins şi recursul, pe motiv că nu a făcut dovada că este îndreptăţit pentru suprafaţa de teren solicitată în suprafaţă de 7200 mp, deşi este moştenitorul părinţilor săi S.G. şi M. şi a prezentat înscrisuri doveditoare, respectiv copie de pe rolul agricol, raport de expertiză, cât şi proba testimonială.
La data de 10 aprilie 2014 Tribunalul Neamţ, secţia I civilă, a luat act de precizarea temeiului juridic al cererii, respectiv art. 322 pct. 7 şi 5 C. proc. civ. din anul 1865.
În susţinerea motivului întemeiat pe art. 322 pct. 5 C. proc. civ. revizuentul a arătat că deţine înscrisuri noi, respectiv Adresa nr. 4002 din 22 mai 2002, emisă de Comisia Locală Târgu Neamţ pentru aplicarea legilor fondului funciar şi Decizia civilă nr. 1048 din 15 iunie 2001 pronunţată de Curtea de Apel Bacău în Dosarul nr. 1893/2001.
În susţinerea motivului prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. a arătat că Decizia civilă nr. 924/RC din 12 septembrie 2013 a Tribunalului Neamţ este contradictorie cu Decizia civilă nr. 1045 din 15 iunie 2001 pronunţată de Curtea de Apel Bacău.
Prin Încheierea pronunţată la data de 8 mai 2014 în Dosarul nr. 96/103/2014 (iniţial constituit), Tribunalul Neamţ a disjuns cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., formându-se Dosarul nr. 1943/103/2014.
Prin Decizia nr. 337/RC din 8 mai 2014 pronunţată de aceeaşi instanţă în Dosarul nr. 1943/103/2014 a fost admisă excepţia de necompetenţă materială şi a fost declinată competenţa de soluţionare în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, reţinându-se incidenţa dispoziţiilor art. 323 alin. (2) C. proc. civ.
Pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cererea de revizuire a fost înregistrată la data de 19 iunie 2014 sub nr. 1943/103/2014.
Examinând, cu prioritate, excepţia de tardivitate a cererii de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ., "Revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri date de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere (...) dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate. Aceste dispoziţii se aplică şi în cazul când hotărârile potrivnice sunt date de instanţe de recurs".
Conform dispoziţiilor art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., "Termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti (...) în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1, 2 şi 7 alin. (1) de la comunicarea hotărârii definitive, iar când hotărârile au fost date de instanţe de recurs după evocarea fondului, de la pronunţare; pentru hotărârile prevăzute la pct. 7 alin. (2) de la pronunţarea ultimei hotărâri".
Revizuentul a solicitat, în temeiul dispoziţiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea Deciziei nr. 924/RC din 12 septembrie 2013 a Tribunalului Neamţ, secţia I civilă, în raport de Decizia civilă nr. 1048 din 15 iunie 2001 pronunţată de Curtea de Apel Bacău.
Având în vedere situaţia prezentată şi dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte constată că termenul prevăzut de art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. a fost depăşit, întrucât decizia a cărei revizuire se solicită a fost pronunţată la data de 12 septembrie 2013, iar cererea de revizuire a fost înregistrată la data de 6 ianuarie 2014.
Legea sancţionează cu decăderea nerespectarea termenelor procedurale stabilite pentru exercitarea căilor de atac, sens în care sunt de observat şi dispoziţiile art. 103 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora neexercitarea oricărei căi de atac şi neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrag decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa sa.
În cauză, termenul de exercitare a căii de atac s-a împlinit la data de 12 octombrie 2013, împrejurare faţă de care excepţia de tardivitate va fi admisă; celelalte aspecte învederate prin cererea de revizuire nu vor mai fi analizate, în conformitate cu dispoziţiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., excepţia tardivităţii fiind o excepţie procesuală absolută şi dirimantă, ce face de prisos analiza fondului.
Pentru aceste considerente, cererea de revizuire urmează a fi respinsă, ca tardiv formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul S.E. împotriva Deciziei nr. 924/RC din 12 septembrie 2013 a Tribunalului Neamţ, secţia I civilă, ca tardiv declarată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 noiembrie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3065/2014. Civil. Drepturi băneşti.... | ICCJ. Decizia nr. 3067/2014. Civil. Rectificare carte funciară.... → |
|---|
