ICCJ. Decizia nr. 434/2014. Civil. Plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art.52 alin.2 Legea nr.7/1996). Contestaţie în anulare - Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 434/2014
Dosar nr. 4273/1/2013
Şedinţa publică din 11 februarie 2014
Asupra contestaţiei în anulare de faţă, constată următoarele:
Prin decizia nr. 1391 din 19 februarie 2013, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, a anulat, ca netimbrat, recursul declarat de reclamantul G.V. împotriva deciziei nr. 498 din 13 noiembrie 2012 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi F.M. şi Oficiul de cadastru şi Publicitate Imobiliară.
Pentru a decide astfel, luând în examinare cu prioritate, excepţia de netimbrare a recursului, Curtea de Apel Craiova a reţinut că, potivit art. 1 din Legea nr. 146/1997, cu referire la art. 20 alin. (1) din acelaşi act normativ, taxele de timbru se depun anticipat sau până la termenul de judecată stabilit de instanţă.
În conformitate cu dispoziţiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, astfel cum a fost modificată şi completată, „neîndeplinirea obligaţiei de plată până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii”.
Aşa fiind, constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat şi nici până la termenul stabilit de Curtea de Apel Craiova, 19 februarie 2013, pentru când procedura de citare a fost legal îndeplinită, instanţa a făcut aplicarea art. 20 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 146/1997 şi art. 9 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar şi, pe cale de consecinţă, a dispus anularea recursului declarat de reclamantul G.V.
La data de 21 august 2013 (cu plic din 19 august) reclamantul a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziilor nr. 1391 din 19 februarie 2013 şi nr. 4499 din 25 aprilie 2013 ale Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în Dosarul nr. 4273/1/2013, cu termen de judecată la data de 11 februarie 2014.
La acest termen, în şedinţă publică, Înalta Curte i-a pus în vedere contestatorului G.V. să precizeze dacă a exercitat calea extraordinară de atac împotriva ambelor decizii ale Curţii de Apel Craiova.
Fiind interpelat de instanţă cu privire la acest aspect, contestatorul a declarat că a formulat contestaţie în anulare numai împotriva deciziei nr. 1391 din 19 februarie 2013 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă.
Verificându-şi competenţa materială de soluţionare a contestaţiei în anulare, în raport de dispoziţiile imperative ale art. 319 alin. (1) C. proc. civ. adoptat în 1865, Înalta Curte constată că se impune declinarea soluţionării contestaţiei, în favoarea Curţii de Apel Craiova.
Aşa fiind, Înalta Curte va declina în favoarea Curţii de Apel Craiova, competenţa materială de soluţionare a contestaţiei în anulare de faţă, pentru considerentele ce succed:
Potrivit art. 319 alin. (1) C. proc. civ. adoptat în anul 1865 „contestaţia se introduce la instanţa a cărei hotărâre se atacă”.
Textul procedural mai sus evocat consacră caracterul de cale extraordinară de atac de retractare a contestaţiei în anulare, indiferent de motivul invocat, deci fără relevanţă dacă este o contestaţie în anulare de drept comun sau specială, ceea ce însemnă că aceasta este de competenţa instanţei care a pronunţat decizia împotriva căreia a fost exercitată calea de atac.
Constatând că obiect al contestaţiei în anulare este o decizie pronunţată de Curtea de Apel Craiova (decizia nr. 1391 din 19 februarie 2013), în raport de regulile instituite prin textul procedural la care s-a făcut referire, normă cu caracter imperativ, de la care părţile nu pot deroga, Înalta Curte apreciază că nu este competentă a soluţiona calea extraordinară de atac.
Întrucât această cale extraordinară de atac este configurată ca fiind una de retractare, de competenţa instanţei care a pronunţat-o şi niciodată a instanţei superioare, Înalta Curte va declina contestaţia în anulare în favoarea instanţei care a pronunţat hotărârea împotriva căreia a fost declarată această cale de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Declină în favoarea Curţii de Apel Craiova, competenţa materială de soluţionare a contestaţiei în anulare formulată de G.V. împotriva deciziei nr. 1391 din 19 februarie 2013 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 februarie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 400/2014. Civil. Expropriere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 246/2014. Civil → |
|---|
