ICCJ. Decizia nr. 867/2014. Civil. Acţiune în concurenţa neloială. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 867/2014
Dosar nr. 2284/1/2013
Şedinţa publică de la 5 martie 2014
Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 914 din 22 noiembrie 2011 pronunţată de Tribunalul Caraş-Severin, în Dosarul nr. 1694/115/2011, a fost respinsă acţiunea reclamantelor SC A.T.S. SRL şi SC A.T.I. SRL, împotriva pârâţilor SC A.A. SRL, C.M.A.T., H.G.E. şi P.D.
Au fost obligate reclamantele să plătească pârâţilor suma de 7.438,97 lei, cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentinţe, reclamantele SC A.T.S. SRL şi SC A.T.I. SRL au declarat apel, iar prin Decizia civilă nr. 231 din 12 decembrie 2012, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială, a fost admis apelul, a fost schimbată hotărârea apelată, în sensul că, a fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamantele SC A.T.S. SRL şi SC A.T.I. SRL, în contradictoriu cu pârâţii SC A.A. SRL, C.M.A.T., H.G.E. şi P.D.
Au fost obligaţi pârâţii intimaţii C.M.A.T., H.G.E. şi P.D. să înceteze actele şi faptele de concurenţă neloială prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, acte săvârşite faţă de reclamantele apelante.
A fost respinsă în rest acţiunea formulată de reclamantele apelante SC A.T.S. SRL şi SC A.T.I. SRL, în contradictoriu cu pârâţii intimaţi SC A.A. SRL, C.M.A.T., H.G.E. şi P.D. şi au fost obligaţi pârâţii intimaţi să le plătească reclamantelor apelante SC A.T.S. SRL şi SC A.T.I. SRL suma de 7.906 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, reprezentând taxa de timbru şi onorariu de avocat.
În termen legal, împotriva acestei decizii, pârâţii SC A.A. SRL, C.M.T., H.G.E. şi P.D. au declarat recurs, invocând, în drept, dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ.
Intimatele-reclamante SC A.T.S. SRL şi SC A.T.I. SRL au formulat întâmpinare prin care au solicitat, în esenţă, respingerea recursului, ca nefondat.
Cum problema timbrajului este prioritară oricăror excepţii, cereri sau motive de casare, Înalta Curte, conform art. 137 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 20 alin. (1) - (3) din Legea nr. 146/1997, modificată şi completată, şi la dispoziţiile art. 3021 alin. (2) C. proc. civ. potrivit cărora „la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru", a luat în examinare excepţia netimbrării cererii de recurs şi a reţinut:
Prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate, atât de persoanele fizice, cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă, de regulă primul termen de judecată.
Potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 „neîndeplinirea obligaţiei de plată până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii", iar conform dispoziţiilor art. 9 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar „cererile pentru care se datorează timbru judiciar, nu vor fi primite şi înregistrate, dacă nu sunt timbrate corespunzător. în cazul nerespectării dispoziţiilor prezentei ordonanţe, se va proceda conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de timbru".
Recurenţii - pârâţi au fost legal citaţi pentru termenul de astăzi, 5 martie 2014, cu menţiunea achitării, în solidar, a taxei judiciare de timbru în cuantum de 1.710 lei şi depunerii timbrului judiciar în valoare de 5 lei (filele 16-19 dosar recurs), dar aceştia, în mod nejustificat, nu şi-au îndeplinit obligaţia legală a timbrării recursului.
Constatând că prezenta cerere de recurs nu a fost timbrată anticipat, că recurenţii nu s-au conformat obligaţiei de timbrare potrivit menţiunii din citaţiile pentru termenul de judecată din 5 martie 2014, când procedura de citare a fost legal îndeplinită, că în cauză nu operează scutirea de obligaţia timbrării, Înalta Curte urmează să dea eficienţă dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv celor ale art. 35 alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a Legii şi ale art. 9 din O.G. nr. 32/1995 şi va anula recursul declarat de pârâţii SC A. SRL, C.M.T., H.G.E. şi P.D., ca netimbrat.
Constatând culpa procesuală a recurenţilor în promovarea recursului de faţă şi în raport de solicitarea reprezentantei intimatei-reclamante SC A.T.I. SRL privind acordarea cheltuielilor de judecată, urmează ca, în temeiul dispoziţiilor art. 274 alin. (1) C. proc. civ., să fie admisă cererea acesteia, în sensul obligării recurentilor-pârâţi SC A. SRL, C.M.T., H.G.E. şi P.D. la plata sumei de 7.440 lei cheltuieli de judecată către intimata-reclamantă SC A.T.I. SRL., conform înscrisurilor doveditoare aflate la filele 42-44 din dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează ca netimbrat recursul declarat de pârâţii SC A. SRL, C.M.T., H.G.E. şi P.D. împotriva Deciziei civile nr. 231 din 12 decembrie 2012, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială.
Obligă recurentii-pârâţi SC A. SRL, C.M.T., H.G.E. şi P.D. la plata sumei de 7.440 lei cheltuieli de judecată către intimata-reclamantă SC A.T.I. SRL.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 martie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 865/2014. Civil. Actiunea in anularea... | ICCJ. Decizia nr. 869/2014. Civil. Pretenţii. Contestaţie în... → |
|---|
