ICCJ. Decizia nr. 870/2014. Civil. Rezoluţiune contract. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 870/2014
Dosar nr. 316/1/2013
Şedinţa publică de la 5 martie 2014
Asupra cererii de revizuire, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin Decizia nr. 2187 din 9 septembrie 2003 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, în Dosarul nr. 2927/2003, a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul R.V. împotriva Deciziei nr. 1946 din 15 octombrie 2002 pronunţată de Tribunalului Suceava, secţia civilă, în Dosarul nr. 8260/2002.
Prin cererea înregistrată la data de 17 ianuarie 2013 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a ll-a civilă, Dosar nr. 316/1/2013, R.V. a formulat cerere de revizuire a Deciziei nr. 2187 din 9 septembrie 2003 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, în Dosarul nr. 2927/2003, motivat de faptul că aceasta ar fi fost dată cu încălcarea autorităţii de lucru judecat a Deciziei nr. 3482 din 17 octombrie 2000 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, în Dosarul nr. 3595/2000.
La termenul din 13 noiembrie 2013 cauza a fost amânată pentru a da posibilitatea revizuentului să depună la dosar, în original, dovada achitării taxei de timbru, sub sancţiunea anulării cererii.
Cum problema timbrajului se analizează prioritar oricăror cereri, excepţii sau motive de revizuire, Înalta Curte conform art. 137 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 20 alin. (1) - (3) din Legea nr. 146/1997 modificată şi completată, a luat în examinare excepţia netimbrării cererii de revizuire şi a reţinut:
Prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate, atât de persoanele fizice, cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă, de regulă primul termen de judecată.
Potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 „neîndeplinirea obligaţiei de plată până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii", iar conform dispoziţiilor art. 9 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar „cererile pentru care se datorează timbru judiciar, nu vor fi primite şi înregistrate, dacă nu sunt timbrate corespunzător. în cazul nerespectării dispoziţiilor prezentei ordonanţe, se va proceda conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de timbru".
Înalta Curte constată că revizuentul, deşi încunoştiinţat prin citaţie (fila 51 din dosar de revizuire) conform art. 36 din Normele de aplicare a legii, pentru termenul din 5 martie 2014, despre taxa datorată, nu a făcut dovada plăţii în condiţiile legii.
Aceasta deoarece, potrivit dispoziţiilor art. 39 din Normele Metodologice, dovada plăţii taxelor de timbru o constituie copia de pe chitanţa de încasare în numerar, eliberată de unităţile C.E.C. sau de trezoreriile statului sau, după caz, copia de pe ordinul de plată vizat de unitatea la care s-a făcut plata, certificat pentru conformitate de organul prestator al serviciului, iar copia xerox depusă la dosar (fila 48) nu cuprinde o atare certificare.
Nu în ultimul rând, este de precizat că potrivit dispoziţiilor Ordinului M.E.F. nr. 3512/2008 chitanţa serveşte ca document justificativ de înregistrare pentru depunerea unei sume în numerar, după caz, la casieria unităţii şi se întocmeşte în două exemplare dintre care primul exemplar originalul face dovada plăţii, iar cel de-al doilea exemplar rămâne în carnet fiind folosit ca document de verificare a operaţiunilor efectuate în registrul de casă.
Aşa fiind, Înalta Curte făcând aplicarea sancţiunii instituită de art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 republicată, referitoare la taxele judiciare de timbru, raportat şi la dispoziţiile art. 9 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, va anula cererea de revizuire formulată de revizuentul R.V. împotriva Deciziei civile nr. 2187 din 9 septembrie 2003, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, în Dosarul nr. 2927/2003, ca netimbrată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează ca netimbrată cererea de revizuire formulată de revizuentul R.V. împotriva Deciziei civile nr. 2187 din 9 septembrie 2003, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, în Dosarul nr. 2927/2003.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 martie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 869/2014. Civil. Pretenţii. Contestaţie în... | ICCJ. Decizia nr. 873/2014. Civil. Procedura insolvenţei –... → |
|---|
