ICCJ. Decizia nr. 919/2014. Civil
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 919/2014
Dosar nr. 890/63/2006*
Şedinţa publică din 19 martie 2014
Asupra cauzei de faţă constată următoarele:
Prin Sentinţa civilă nr. 350 din 21 noiembrie 2008, pronunţată de Tribunalul Dolj, s-a respins acţiunea formulată de reclamant.
Pentru a pronunţa astfel, instanţa a constatat că acţiunea este neîntemeiată şi a respins-o, pentru următoarele considerente:
Astfel, din actele depuse la dosar, instanţa a reţinut că reclamantul a avut în proprietate terenul situat în situat în Craiova, str. B., fostă V., în suprafaţă de 611 mp şi că imobilul a fost expropriat în temeiul Decretului nr. 401/1983, reclamantul primind drept despăgubire pentru întregul imobil suma de 13.368,20 RON.
S-a mai reţinut că reclamantul a formulat şi depus la Primăria Craiova notificare pentru restituirea imobilului, în termenul şi în condiţiile prevăzute de Legea nr. 10/2001, iar prin dispoziţia nr. 10195 din 07 iunie 2006 emisă de Primarul Mun. Craiova s-a propus acordarea de despăgubiri în condiţiile titlului VII din Legea nr. 247/2005, cu motivaţia că imobilul este imposibil de restituit în natură, întrucât este afectat de blocul de locuinţe A34 şi utilităţile acestuia, respectiv alee acces, parcare şi zona verde aferentă blocului.
Instanţa a apreciat că aleile betonate şi spaţiile verzi identificate de expert constituie amenajări de utilitate publică, situaţie în care în mod corect s-au stabilit măsuri reparatorii prin echivalent.
Împotriva sentinţei, în termen legal, a declarat apel reclamantul, iar prin Decizia civilă nr. 31 din 4 februarie 2010 a Curţii de Apel Craiova s-a respins apelul.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul C.S., solicitând modificarea ei în sensul admiterii apelului şi pe cale de consecinţă, a se dispune restituirea suprafeţei de 600 mp. situată în intravilanul Mun. Craiova pe vechiul amplasament.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 2275 din 14 martie 2011, a admis recursul, a casat decizia şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe pentru administrarea tuturor probelor necesare în vederea stabilirii adevărului obiectiv, raportat la situaţia faptică şi juridică a terenului solicitat de reclamant prin notificare şi acţiune, inclusiv efectuarea unei noi expertize care să identifice fără posibilitate de echivoc suprafaţa de teren solicitată, precum şi natura ei juridică în raport de dispoz. H.G. nr. 250/2007. De asemenea, expertul urmează a stabili în administrarea cărei regii se află căminul şi conducta de canalizare, faţă de adresa nr. 659 din 3 martie 2010, a Regiei Autonome.
În rejudecare, prin Decizia civilă nr. 351 din 10 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Craiova apelul reclamantului a fost respins reţinându-se că terenul solicitat de către reclamant a fi restituit în natură, în conformitate cu dispoz. art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 10/2001, republicată, este afectat de detalii de sistematizare, respectiv investiţii realizate care deservesc desfăşurării normale a vieţii sociale şi cotidiene a locuitorilor unor blocuri: parcare auto betonată, platformă gospodărească de gunoi, trotuar beton, spaţiu verde aferent blocurilor. Faţă de această situaţie, instanţa a se reţinut că este temeinică şi legală Dispoziţia nr. 10195 din 07 iunie 2006, emisă de Primăria Mun. Craiova, în sensul că nu se poate restitui în natură terenul în suprafaţă de 61 mp.
Împotriva deciziei instanţei de apel a declarat recurs reclamantul, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susţinând că terenul se poate restitui în natură deoarece detaliile de sistematizare nu au un caracter esenţial şi necesar pentru buna funcţionare a blocurilor de locuinţe, motiv pentru care instanţa a încălcat principiul prevalentei restituirii în natură instituit de legea specială.
Pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la termenul de la 10 octombrie 2012 judecarea recursului a fost suspendată conform prevederilor art. 242 (1) pct. 2 C. proc. civ., întrucât părţile nu au solicitat judecarea în lipsă şi nici nu s-au prezentat la strigarea cauzei.
Ulterior, cauza a fost repusă pe rol, fixându-se termen pentru astăzi 19 martie 2014.
Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ. cererea de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an. Conform art. 252(1) C. proc. civ. perimarea se poate constata şi din oficiu.
Aşadar, perimarea sancţionează neglijenţa manifestată prin abandonarea procesului.
În speţă, deşi recurentul a fost legal citat pentru termenul din data de 10 octombrie 2012, fixat în vederea soluţionării recursului, în instanţă nu s-a prezentat moştenitoarea acestuia care să continue procesul.
Întrucât nici intimaţii nu a fost prezenţi la strigarea cauzei, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. s-a dispus suspendarea soluţionării cauzei, constatându-se că nici una dintre părţi nu a cerut judecarea în lipsă.
În cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 250 alin. (2) C. proc. civ., întrucât decesul recurentului C.S. a intervenit la data de 8 aprilie 2012, deci anterior termenului de soluţionare a recursului, respectiv 10 octombrie 2012.
Cum dosarul a fost lăsat în nelucrare mai mult de un an din culpa părţilor, nu se poate admite cererea de repunere pe rol formulată de R.M. şi, conform art. 248 (1) şi (2) 52 (1) C. proc. civ. urmează a se constata perimarea cererii de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de reclamantul C.S. şi continuat de moştenitoarea R.M. împotriva Deciziei nr. 351 din 10 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 martie 2014.
Procesat de GGC - NN
| ← ICCJ. Decizia nr. 91/2014. Civil | ICCJ. Decizia nr. 92/2014. Civil. Expropriere. Recurs → |
|---|
