ICCJ. Decizia nr. 1357/2015. Civil
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 1357/2015
Dosar nr. 1247/1/2015
Şedinţa publică din 21 mai 2015
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 7561 din 03 decembrie 1999 pronunţată de Judecătoria Târgoviste a fost anulat în parte titlul de proprietate din 25 octombrie 1996 al reclamantului P.N.D. pentru o suprafaţă de 923,00 mp, reţinându-se că pentru suprafaţa de 2800,00 mp (suprafaţa în litigiu) care cuprinde şi suprafaţa de 923,00 mp, îndreptăţită la reconstituire este autoarea pârâţilor şi nu autorul reclamanţilor.
Sentinţa a rămas irevocabilă prin decizia nr. 3801 din 30 noiembrie 2000 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti.
Prin sentinţa civilă nr. 3246/2012 a Judecătoriei Târgoviste s-a respins excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată cu privire la capetele de cerere având ca obiect constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate nr. AA/2001 şi a actelor subsecvente, ca neîntemeiată; s-a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei cu privire la capetele cererii de chemare în judecată având ca obiect constatarea nulităţii absolute parţiale a menţiunilor din registrele agricole şi fiscale pe anii 2012 şi 2011 cu privire la suprafaţa de 2800 mp, şi s-a disjuns capătul de cerere având ca obiect constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate nr. AA/2001 emis pe numele lui G.A. şi a actelor subsecvente reprezentate de certificatele de moştenitor nr. 170, 171 şi 191 din 2001 emise de BNP A.L., procesul verbal de punere în posesie nr. xx/2001 şi fişa de punere în posesie ce au stat la baza emiterii titlului atacat.
Prin sentinţa civilă nr. 4536 din 4 octombrie 2012 a Judecătoriei Târgoviste s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a BNP A.L. Târgoviste şi s-a respins capătul de cerere având ca obiect constatare nulitate act, ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. S-a respins ca neîntemeiată acţiunea.
Prin decizia nr. 775 din 3 octombrie 2013 a Tribunalului Vrancea s-au respins, ca nefondate recursurile declarate de recurenţii P.N.D. şi P.C.M., împotriva sentinţei civile nr. 4536 din 04 octombrie 2012, pronunţată de Judecătoria Târgoviste.
La data de 21 octombrie 2013, pe rolul Tribunalului Vrancea a fost înregistrată cererea de revizuire formulată de P.N.D., iar la 4 noiembrie 2013 cererea de revizuire formulată de P.C.M. Ambele cereri privesc revizuirea deciziei nr. 775 din 3 octombrie 2013 a Tribunalului Vrancea, în baza art. 322 pct. 1- 9 C. proc. civ., temei invocat de către revizuent, şi a art. 322 pct. 1, 2, 4, 5 şi 7 C. proc. civ., temei invocat de către revizuentă.
Ulterior printr-o cerere precizatoare, revizuentul P.N.D. a arătat că hotărârile nelegale a căror anulare, în temeiul dispoziţiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., solicită sunt: sentinţele nr. 7561 din 03 decembrie 1999, nr. 3246/2012 şi nr. 4536 din 4 octombrie 2012 pronunţate de Judecătoria Târgovişte.
Prin decizia nr. 300 din 26 iunie 2014, pronunţată de Tribunalul Vrancea, prin care s-a declinat competenţa de soluţionare a cererilor de revizuire spre Tribunalul Dâmboviţa s-a reţinut că revizuenţii susţin că sentinţa civilă nr. 7561 din 03 decembrie 1999, sentinţa civilă nr. 4536 din 4 octombrie 2012 şi sentinţa civilă nr. 3246/2012 pronunţate de Judecătoria Târgovişte sunt potrivnice cu: sentinţa civilă nr. 1812/1992 a Judecătoriei Târgovişte, menţinută prin decizia civilă nr. 19/1994 a Tribunalului Dâmboviţa şi sentinţa civilă nr. 5050 din 6 mai 2005 a Judecătoriei Târgovişte definitivă şi irevocabilă a cărei executare s-a dispus de către Curtea de Apel Bucureşti prin decizia nr. 566/1995 în Dosarul nr. 333/1995.
Prin decizia nr. 38 din 25 februarie 2015 Tribunalul Vrancea, secţia I civilă, a respins, ca neîntemeiate, cererile de revizuire formulate de revizuentul P.N.D. împotriva deciziei nr. 775 din 3 octombrie 2013 a Tribunalului Vrancea, dispunând în privinţa motivului de revizuire prevăzut de pct. 7 din art. 322 C. proc. civ., declinarea competenţei de soluţionare către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Ca urmare, cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., înaintată spre competentă soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a fost înregistrată pe rolul secţiei I civile, a instanţei supreme sub nr. 1247/1/2015.
La termenul de judecată din 21 mai 2015, Înalta Curte a invocat excepţia tardivităţii pentru cererea de revizuire formulată de P.N.D. împotriva sentinţei civile nr. 7561 din 3 decembrie 1999 a Judecătoriei Târgovişte şi a sentinţei civile nr. 3246 din 7 iunie 2012 a Judecătoriei Târgovişte.
1. Analizând lucrările dosarului, instanţa constată că excepţia este incidenţă în cauza pentru următoarele considerente;
Potrivit art. 324 alin. (1) pct. 1 teza a II-a C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti, în cazul prevăzut de art. 322 pct. 7 alin. (2), când hotărârile au fost date de instanţe de recurs, de la pronunţarea ultimei hotărâri.
În speţă, se solicită revizuirea sentinţei civile nr. 7561 din 3 decembrie 1999 a Judecătoriei Târgovişte şi a sentinţei civile nr. 3246 din 7 iunie 2012 a Judecătoriei Târgovişte, situaţie în care devine incident art. 324 alin. (1) pct. 1 teza a II-a C. proc. civ., când termenul de revizuire se socoteşte de la pronunţarea ultimei hotărâri, respectiv a deciziei a cărei revizuire se cere.
Prin urmare, hotărârile a căror revizuire se cere au fost pronunţate de instanţă la data de 3 decembrie 1999 şi 7 iunie 2012, caz în care cererea de revizuire depusă la 21 octombrie 2013, de către P.N.D., înregistrată la Tribunalul Vrancea la aceeaşi dată este formulată tardiv, cu mult timp după expirarea termenului de o lună prevăzut de dispoziţia legală menţionată.
Aşa fiind, cum cererea de revizuire dedusă judecăţii, întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., a fost formulată cu depăşirea termenului legal, instanţa urmează a o respinge ca fiind tardiv formulată.
La termenul de judecată din 21 mai 2015, Înalta Curte a invocat şi excepţia inadmisibilităţii cererilor de revizuire formulate de P.N.D. şi P.C.M. împotriva sentinţei nr. 4536 din 4 octombrie 2012 a Judecătoriei Târgovişte.
2. Cererile de revizuire a sentinţei nr. 4536 din 4 octombrie 2012 a Judecătoriei Târgovişte, formulate de P.N.D. şi P.C.M. vor fi respinse, ca inadmisibile, pentru considerentele ce succed:
Prin sentinţa civilă nr. 4536 din 4 octombrie 2012 a Judecătoriei Târgovişte s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a BNP A.L. Târgovişte, s-a respins capătul de cerere având ca obiect constatare nulitate act, ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă şi s-a respins ca neîntemeiată acţiunea reclamantului. Această sentinţă a fost menţinută prin decizia nr. 775 din 3 octombrie 2013 a Tribunalului Vrancea, ca urmare a respingerii, ca nefondate, a recursurilor declarate de recurenţii P.N.D. şi P.C.M., împotriva acesteia.
Potrivit dispoziţiilor art. 326 alin. (3) C. proc. civ. „Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază".
Această dispoziţie legală fixează limitele în care se poartă dezbaterile asupra unei cereri de revizuire indiferent de motivul de revizuire pe care cererea se fundamentează.
Potrivit dispoziţiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., temeiul legal al cererilor, revizuirea poate fi solicitată dacă „există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate."
Raţiunea reglementării prevăzută de dispoziţia legală susmenţionată o constituie necesitatea de a se înlătura o a doua hotărâre judecătorească pronunţată cu încălcarea principiului lucrului judecat.
Aceasta înseamnă că, în fapt, cererea de revizuire pentru contrarietate de hotărâri trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii, pentru a putea fi admisă: 1) să fi vorba de hotărâri definitive contradictorii; 2} hotărârile să fie pronunţate în acelaşi litigiu, adică să fi existat tripla identitate de obiect, părţi, cauza; 3) hotărârile să fie pronunţate în dosare diferite; 4) să nu se fi invocat excepţia puterii de lucru judecat; 5) să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri.
Verificând conţinutul cererilor de revizuire, se constată că se susţine că hotărârea a cărei revizuire se solicită este contrară sentinţei civile nr. 1812/1992 a Judecătoriei Targovişte, menţinută prin decizia civilă nr. 19/1994 a Tribunalului Dâmboviţa, şi sentinţei civile nr. 5050 din 6 mai 2005 a Judecătoriei Targovişte la rândul ei definitivă şi irevocabilă, prin decizia nr. 566/1995 a Curţii de Apel Bucureşti.
Se observă că hotărârile în raport de care s-a invocat contrarietatea nu sunt pronunţate în acelaşi litigiu, în cauză neexistând identitate de obiect, părţi şi cauză cerută de text, deoarece acestea sunt diferite.
Astfel, în timp ce prin sentinţa civttă nr. 4536 din 4 octombrie 2012 a Judecătoriei Targovişte prin care s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a BNP A.L. Targovişte, s-a respins capătul de cerere având ca obiect constatare nulitate act, ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă şi s-a respins ca neîntemeiată acţiunea, prin sentinţa civilă nr. 1812/1992 a Judecătoriei Targovişte a fost admisă plângerea formulată de reclamantul P.N.D., împotriva hotărârii comisiei judeţene de aplicare a legii fondului funciar şi, în consecinţă, a stabilit dreptul de proprietate al reclamantului pentru suprafaţa de 3, 08 ha din punctele menţionate în expertiza Ş.C. cu schiţa anexa, a dispus emiterea titlului de proprietate potrivit Legii nr. 18/1991, iar prin sentinţa civilă nr. 5050 din 6 mai 2005 a Judecătoriei Târgovişte a fost admisă plângerea formulată de reclamanţii P.N.D., B.V. şi M.C. formulată împotriva hotărârii comisiei judeţene de aplicare a legii fondului funciar şi în consecinţă a stabilit dreptul de proprietate al reclamanţilor pentru suprafaţa de 6700 m.p., situată în judeţul Dâmboviţa.
Cum hotărârile arătate sunt pronunţate în dosare ce au obiecte, cauze juridice şi părţi diferite, în cauză nu există tripla identitate cerută de text pentru ca revizuirea întemeiată pe acest motiv să fie admisibilă.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în conformitate cu dispoziţiile art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., va respinge, ca inadmisibile, cererile de revizuire a sentinţei nr. 4536 din 4 octombrie 2012 a Judecătoriei Târgovişte nefiind îndeplinite cumulativ cerinţele textului de lege menţionat
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca tardivă, cererea de revizuire formulată de P.N.D. împotriva sentinţei civile nr. 7561 din 3 decembrie 1999 a Judecătoriei Târgovişte şi a sentinţei civile nr. 3246 din 7 iunie 2012 a Judecătoriei Târgovişte.
Respinge, ca inadmisibile, cererile de revizuire a sentinţei nr. 4536 din 4 octombrie 2012 a Judecătoriei Târgovişte, formulate de P.N.D. şi P.C.M.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 mai 2015 .
| ← ICCJ. Decizia nr. 1356/2015. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1368/2015. Civil → |
|---|
