ICCJ. Decizia nr. 1373/2015. Civil
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 1373/2015
Dosar nr. 1245/1/2015
Şedinţa publică din 22 mai 2015
După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea de revizuire înregistrată la data de 27 martie 2015 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub nr. 1245/1/2015, petenta CEZ Distribuţie SA, continuatoarea SC Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice Electrica O. SA a solicitat revizuirea deciziei nr. 6854 din 19 octombrie 2007, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, în Dosarul nr. 4447/46/2005.
În motivare, revizuenta a arătat că la data de 06 martie 2015 şi, respectiv la 13 martie 2015 a luat cunoştinţă de actul de proprietate cu privire la terenul situat în Horezu, str. T.V., jud. Vâlcea, din care rezultă că titularul dreptului nu este autorul intimatei M.A., ci antecesorul numiţilor O.D.D., O.I.D. şi P.N., precum şi de dispoziţia nr. 521 din 16 martie 2004, emisă de Primăria Horezu, prin care a fost respinsă cererea de restiuire în natură a imobilului menţionat, formulată de aceeaşi intimată, pentru lipsa actelor de proprietate.
Aceste înscrisuri au existat la data soluţionării Dosarului nr. 4447/46/2005 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în care a fost pronunţată decizia supusă revizuirii, însă, dintr-o împrejurare mai presus de voinţa revizuentei nu au putut fi depuse în dosarul finalizat cu hotărârea prin care a fost obligată la restituirea în natură a terenului supus litigiului. Mai mult decât atât, partea potrivnică, intimata M.A., a reţinut dispoziţia nr. 521 din 16 martie 2004 emisă de Primăria Horezu, întrucât, în cuprinsul acesteia s-a specificat faptul că nu deţine acte de proprietate asupra terenului.
Prin decizia nr. 6854 din 1 octombrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 4447146/2005, supusă revizuirii, Înalta Curte de Casaţie de Justiţie, secţia civilă şi de poprietate intelectuală, a admis recursurile declarate de reclamanta M.A. şi de pârâtele CEZ Distribuţie SA, continuatoarea SC Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Elecrice Electrica O. SA şi SC E. SA - Sucursala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice R.V. împotriva deciziei nr. 164/A din 19 septembrie 2006 a Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă, pe care a casat-o în parte, în sensul că a obligat-o pe pârâta SC CEZ Distribuţie SA Craiova la restituirea în natură către reclamantă a suprafeţei de teren de 215,7 mp, obligând-o, totodată, să-i facă acesteia o ofertă de despăgubire pentru lotul de 189,39 mp; a respins acţiunea formulată împotriva pârâtei SC E. SA pentru lipsa calităţii procesuale pasive; a menţinut celelalte dispoziţii ale deciziei, obligând pârâtele la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă, în cuantum de 1000 RON.
În drept, cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ.
Examinând cu prioritate excepţiile autorităţii de lucru judecat şi inadmisibililăţii cererii de revizuire din perspectiva existenţei unei convenţii, invocate de intimate M.A., conform dispoziţiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 1201 C. civ., „este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are acelaşi obiect este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi, facută de ele şi în contra lor în aceeaşi calitate". Prin urmare, existenţa autorităţii de lucru judecat trebuie verificată din perspectiva întrunirii triplei identităţi a acestor elemente, care face să funcţioneze excepţia puterii de lucru judecat, ce paralizează cea de-a doua acţiune introdusă în condiţii identice cu cea soluţionată anterior, în mod irevocabil.
Intimata M.A. a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat faţă de convenţia autentificată sub nr. 2653 din 03 moiembrie 2011 de B.N.P. M.P. şi A., consfinţită prin decizia nr. 2137/R din 15 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă, şi a deciziei nr. 5989 din 26 mai 2009, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, în Dosarul nr. 5219/1/2008.
Instanţa reţine că în cauză, nu este îndeplinită condiţia privind tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, prin raportare la decizia nr. 5989 din 26 mai 2009, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, în Dosarul nr. 5219/1/2008.
Astfel, acest litigiu a avut ca obiect soluţionarea cererii de revizuire formulată împotriva deciziei nr. 6854 din 19 octombrie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, de petenta CEZ Distribuţie SA, în contradictoriu cu intimatele M.A., SC E.S. SA şi SC E. SA, întemeiată pe dispoziţiile art. 322 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. În susţinerea acestei cereri de revizuire, petenta a invocat existenţa adresei din 29 mai 2008 emisă de Primăria Oraşului Horezu prin care i s-a adus la cunoştinţă că proprietar al terenului era defunctul O.D., adresă care nu exista la data pronunţării hotărârii atacate.
Or, prezenta cerere de revizuire, deşi este formulată împotriva aceleiaşi decizii, este fundamentată pe alte înscrisuri pretinse ca fiind noi, în raport de dispoziţiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ., ce constau în titlul de proprietate al defunctului O.D., dispoziţia nr. 521 din 16 martie 2004, emisă de Primăria Horezu intimatei M.A. şi copia registrelor agricole.
Faţă de aceste aspecte, se constată că, deşi ambele cereri de revizuire privesc aceleaşi părţi, având aceeaşi calitate procesuală, că vizează aceeaşi decizie şi că sunt întemeiate, în drept, pe aceleaşi dispoziţii legale, respectiv pe cele ale art. 322 pct. 5 C. proc. civ., înscrisurile de care se prevalează petenta în susţinerea acestora nu sunt identice, întrucât, în primul litigiu, petenta a invocat existenţa adresei din 29 mai 2008 emisă de Primăria Oraşului Horezu, iar în prezenta cauză, aceasta s-a folosit de titlul de proprietate al defunctului O.D., de dispoziţia nr. 521 din 16 martie 2004, emisă de Primăria Horezu intimatei M.A. şi de copia registrelor agricole.
Prin urmare, chiar dacă se poate susţine că scopul urmărit de către petenta prin cele două cereri de revizuire este acelaşi, respectiv anularea deciziei nr. 6854 din 19 octombrie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, nu există identitate de cauză.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, excepţia autorităţii de lucru judecat invocată prin întâmpinare de intimata M.A.
Cât priveşte excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire invocată de intimata M.A. în raport de convenţia autentificată sub nr. 2653 din 03 noiembrie .2011 de B.N.P. M.P. şi A., prin care părţile au convenit să stingă litigiul ce a făcut obiectul Dosarului nr. 2538/90/2010 al Curţii de Apel Piteşti şi să preîntâmpine declanşarea altor procese viitoare, Înalta Curte constată că această manifestare de voinţă a părţilor nu înlătură şi nu exclude posibilitatea ca oricare dintre ele să formuleze acţiune în justiţie în vederea apărării drepturilor ocrotite de lege. O altfel de interpretare ar conduce la încălcarea accesului liber la justiţie, drept garantat de dispoziţiile art. 21 din Constituţia României, republicată.
Examinând îndepinirea condiţiilor de admisibilitate a cererii de revizuire în raport de dispoziţiile art. 322 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Dispoziţiile art. 322 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. stipulează că revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri pronunţate de o instanţă de recurs, atunci când evocă fondul se poate cere dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor, ori dacă s-a desfiinţat sau s-a modificat hotărârea unei instanţe pe care se întemeiază hotărârea a cărei revizuire se cere.
În sensul primei ipoteze reglementate de textul legal citat, invocată ca fiind incidenţă în speţă de către petentă, noţiunea de „înscris nou" se referă la actul care a existat la data pronunţării hotărârii a cărei revizuire se solicită, pe care revizuentui nu l-a putut prezenta instanţei dintr-o împrejurare mai presus de voinţa sa sau din cauză că acesta a fost reţinut de partea potrivnică:
Prin precizările făcute la termenul de judecată din 22 mai 2015, petenta a susţinut că înscrisurile noi de care se prevalează în susţinerea cererii de revizuire constau în titlul de proprietate al defunctului O.D., dispoziţia nr. 521 din 16 martie 2004, emisă de Primăria Horezu intimatei M.A. şi copia registrelor agricole.
În speţă, nu se poate reţine că scriptele mai sus menţionate îndeplinesc cerinţele art. 322 pct. 5 C. proc. civ., câtă vreme actul de proprietate al defunctului O.D., deşi nu fusese transcris în Registrul de publicitate imobiliară al oraşului Horezu, figura înscris, pentru opozabilitate, în Registrul de carte funciară al oraşului R.V., iar dispoziţia nr. 521 din 16 martie 2004 emisă de Primăria Horezu prin care a fost respinsă notificarea din 31 iulie 2001, formulată de intimata M.A. în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 10/2001, cu privire la terenul în suprafaţă de 0,20 ha, situat în oraşul Horezu, str. T.V., jud. Vâlcea, precum şi registrele agricole, se aflau în evidenţa Primăriei oraşului Horezu, de unde, printr-o minimă diligentă, puteau fi obţinute de către revizuentă.
Prin urmare, înscrisurile considerate de pelentă ca fiind noi nu au fost reţinute de partea potrivnică, iar faptul că partea le-a descoperit după pronunţarea hotărârii a cărei revizuire se solicită, nu este de natură să justifice admiterea cererii de revizuire, în lipsa dovezii existenţei unei împrejurări mai presus de voinţa sa, care s-o fi împiedicat să le procure în timpul procesului.
În consecinţă, pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta CEZ Distribuţie SA, continuatoarea SC Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice Electrica O. SA, împotriva deciziei nr. 6854 din 19 octombrie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de intimata M.A.
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta CEZ Distribuţie SA, continuatoarea SC Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice Electrica O. SA, împotriva deciziei nr. 6854 din 19 octombrie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 mai 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1369/2015. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1378/2015. Civil → |
|---|
