ICCJ. Decizia nr. 1400/2015. Civil
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 1400/2015
Dosar nr. 2081/116/2013
Şedinţa din camera de consiliu de la 26 mai 2015
Asupra cauzei de faţă, prin raportare la dispoziţiile art. 499 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 18 septembrie 2013 şi înregistrată pe rolul Tribunalului Călăraşi, reclamanţii C.A., G.F., B.A.M., B.M.I., G.A. şi G.F.R. au chemat în judecată pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice pentru ca, pe baza probelor ce vor fi administrate în cauză, să se pronunţe o hotărâre prin care, în conformitate cu prevederile art. 504 şi urm. C. proc. pen., să se dispună obligarea pârâtei la despăgubiri, după cum urmează: C.A., G.F., B.A.M. şi G.A. - câte 50.000 euro, B.M.I.- 100.000 euro şi G.F.R. - 10.000 euro, reprezentând daune morale.
Prin sentinţa civilă nr. 334 din 28 martie 2014, Tribunalul Călărași a admis, în parte, acţiunea formulată de reclamanţi, a obligat pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice să plătească, cu titlu de despăgubiri, câte 3000 euro, în echivalent în RON la data plăţii, fiecăruia dintre reclamanţi. A respins acţiunea formulată de reclamanţii G.A. şi G.F.R. împotriva Statului Român, prin Ministerul Finanţelor Publice. A obligat pârâtul, către reclamanţii C.A., G.F., B.A.M. şi B.M.I., la plata cheltuielilor de judecată de 2000 RON.
Prin decizia nr. 501/A din 17 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, s-a admis apelul declarat de pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, reprezentat de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti - Administraţia Finanţelor Publice Călăraşi împotriva sentinţei civile nr. 334 din 28 martie 2014, pronunţată de Tribunalul Călăraşi. A fost schimbată, în parte, sentinţa apelată în sensul că s-a respins, ca neîntemeiată, acţiunea şi în privinţa reclamanţilor C.A., G.F., B.A.M. şi B.M.I. A fost înlăturată obligaţia de plată a cheltuielilor de judecată a pârâtului către aceşti reclamanţi. Au fost menţinute restul dispoziţiilor sentinţei.
Prin aceeaşi decizie, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanţii C.A., B.A.M., G.A., B.M.I. împotriva aceleiaşi sentinţe.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanţii C.A., G.F., B.A.M., B.M.I., recurs ce a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 04 februarie 2015 şi înaintat de această instanţă, spre soluţionare, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 17 martie 2015.
Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a procedat, la data de 23 martie 2015, la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.
Completul de filtru, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus, prin rezoluţia din 24 martie 2015, comunicarea raportului părţilor, pentru ca acestea să depună punctele de vedere, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat recurenţilor şi intimatului.
La data de 07 aprilie 2015, recurenţii C.A., G.F., B.A.M., B.M.I. au depus punct de vedere asupra raportului, arătând faptul că îşi menţin în totalitate motivele din cererea de recurs, apreciind că atât instanţa de fond, cât şi cea de apel le-au încălcat drepturile prevăzute de art. 539-540 C. proc. pen. De asemenea, consideră că hotărârea pronunţată de Curtea de apel este supusă recursului în raport de dispoziţiile art. 483 alin. (2) C. proc. civ..
La data de 08 aprilie 2015, a depus punct de vedere la raport şi intimata Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Călăraşi, prin care solicită respingerea recursului, ca inadmisibil.
Analizând recursul formulat, în raport de excepţia de inadmisibilitate, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:
Obiectul acţiunii formulate la data de 18 septembrie 2013 şi înregistrată pe rolul Tribunalului Călăraşi de către reclamanţii C.A., G.F., B.A.M., B.M.I., G.A. şi G.F.R., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, îl reprezintă obligarea pârâtei la plata unor despăgubiri, în conformitate cu prevederile art. 504 şi urm. C. proc. pen., reprezentând daune morale, după cum urmează: C.A., G.F., B.A.M. şi G.A. cu câte 50.000 euro, B.M.I. cu 100.000 euro şi G.F.R. cu 10.000 euro.
Prin decizia nr. 501/A din 17 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, s-a admis apelul declarat de pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, reprezentat de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti - Administraţia Finanţelor Publice Călăraşi împotriva sentinţei civile nr. 334 din 28 martie 2014, pronunţată de Tribunalul Călăraşi. A fost schimbată, în parte, sentinţa apelată în sensul că s-a respins, ca neîntemeiată, acţiunea şi în privinţa reclamanţilor C.A., G.F., B.A.M. şi B.M.I. A fost înlăturată obligaţia de plată a cheltuielilor de judecată a pârâtului către aceşti reclamanţi. Au fost menţinute restul dispoziţiilor sentinţei.
Prin aceeaşi decizie, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanţii C.A., B.A.M., G.A., B.M.I. împotriva aceleiaşi sentinţe.
Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, este o hotărâre definitivă, care nu este suspusă căii de atac a recursului.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., „sunt hotărâri definitive cele date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs”.
Potrivit dispoziţiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., „nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede ca hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului”.
Faţă de dispoziţiile legale anterior menţionate, decizia civilă nr. 501/A din 17 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti. secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, atacată cu recurs în prezenta cauză, nu este supusă recursului pe niciuna din părţile hotărârii prevăzute de dispoziţiile art. 461 C. proc. civ., având în vedere faptul că are ca obiect o cerere de obligare a pârâtei la plata unor despăgubiri, în conformitate cu prevederile art. 504 şi urm. C. proc. pen., reprezentând daune morale.
Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.
În consecinţă, pentru considerentele expuse, instanţa urmează să respingă, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanţii C.A., G.F., B.A.M., B.M.I.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanţii C.A., G.F., B.A.M., B.M.I. împotriva deciziei nr. 501/A din 17 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 mai 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1397/2015. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1402/2015. Civil → |
|---|
