ICCJ. Decizia nr. 1885/2015. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 1885/2015
Dosar nr. 227/95/2014
Şedinţa din camera de consiliu de la 24 septembrie 2015
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin recursul declarat la data de 28 mai 2015, împotriva Deciziei civile nr. 1732 din 01 aprilie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Direcţia Regională a Finanţelor Publice Craiova, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Gorj a invocat faptul că hotărârea recurată este nelegală, pentru motivele subsumate dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C.proc.civ.
S-a invocat, în sinteză, încălcarea prevederilor art. 274 C.proc.civ., în legătură cu obligarea Ministerului Finanţelor Publice la plata cheltuielilor de judecată; la stabilirea cuantumului daunelor morale nu au fost avute în vedere criteriile evidenţiate de literatura de specialitate şi practica înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; la stabilirea cuantumului daunelor materiale nu au fost avute în vedere mijloacele de probă necesare pentru cuantificarea acestora, în primul rând a probei cu expertiză.
Analizând recursul Înalta Curte urmează să îl respingă, ca inadmisibil, pentru următoarele considerente:
Prin cererea formulată la data de 20 ianuarie 2014, reclamantul I.M.C. a solicitat, în contradictoriu cu Statul Român, obligarea pârâtului la plata echivalentului în lei al sumei de 6.300 euro, la cursul oficial al B.N.R., de la data plăţii, reprezentând beneficiu nerealizat de reclamant prin imposibilitatea de a obţine venituri din munca pe care ar fi putut să o presteze în agricultură, în străinătate, pe perioada lipsirii de libertate în mod nelegal, 07 iulie 2010-11 aprilie 2011, plus dobânda legală de la data rămânerii definitive a hotărârii şi până la data plăţii (pagubă materială); obligarea pârâtului la plata sumei de 5.000 lei, reprezentând cheltuieli suportate în procesul penal cu onorarii avocaţi (pagubă materială), sumă actualizată cu rata inflaţiei de la data efectuării acestor cheltuieli, respectiv 1.000 lei de la data de 1.000 lei de la data de 21 februarie 2011, 1.000 lei de la data de 2.000 lei de ia data de 31 martie 2013 şi până la data plăţii efective de către intimată (pagubă materială); obligarea pârâtului la plata sumei de 1.000.000 RON reprezentând daune morale, plus dobânda legală de la data rămânerii definitive a hotărârii şi până la data plăţii; obligarea pârâtului ia plata sumei de 2.000 lei, reprezentând onorariu avocat pentru asistenţă şi reprezentare juridică în faţa Tribunalului Gorj.
Prin sentinţa civilă nr. 114 din 19 iunie 2014, Tribunalul Gorj, secţia I civilă, a admis, în parte, acţiunea formulată de reclamantul I.M.C. şi a obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 5.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată ocazionate de desfăşurarea procesului penal, sumă ce urmează a fi actualizată în raport cu rata inflaţiei până la data plăţii efective. A respins petitele ce au ca obiect despăgubiri civile şi daune morale, precum şi cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, ca nedovedită.
Prin Decizia nr. 1732 din 1 aprilie 2015, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, a admis, în parte, acţiunea formulată de reclamantul I.M., în urma anulării Sentinţei civile nr. 114 din 19 iunie 2014, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia I civilă, în Dosar nr. 227/95/2014, prin Decizia civilă nr. 4631 din 26 noiembrie 2014, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, Dosar nr. 227/95/2014 şi a obligat pârâtul Statui Român la plata, către reclamant, a sumei de 5000 lei daune materiale, reprezentând cheltuieli de judecată în procesul penal, sumă reactualizată eu rata inflaţiei de la data achitării onorariilor, până la data plăţii efective, precum şi la plata sumei de 60.000 lei daune morale, plus dobânda legală la această sumă, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri până la data plăţii efective. Totodată, a fost obligat pârâtul la plata sumei de 2.000 lei, cheltuieli de judecată la prima instanţă, către reclamant.
Împotriva aceste decizii a declarat recurs pârâtul Statul Român prin M.F.P., Direcţia Regională a Finanţelor Publice Craiova, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Gorj.
La data de 22 iulie 2015, intimatul a depus punct de vedere prin care invocă inadmisibilitatea recursului.
Înalta Curte reţine că, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., „sunt hotărâri definitive, cele date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs ” .
În temeiul art. 483 alin, (2) teza a II-a cod de procedură civilă, „de asemenea, nu sunt supuse recursului, hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului”.
Potrivit dispoziţiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, „nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate (...), în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, (...)”.
În consecinţă, Decizia civilă nr. 1732 din 1 aprilie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în Dosarul nr. 227/95/2014, atacată cu recurs în prezenta cauză, nu este supusă recursului pe niciuna din părţile hotărârii prevăzute de dispoziţiile art. 461 C.proc.civ.
Faţă de dispoziţiile legale indicate, menţiunea din dispozitivul Deciziei nr. 1732 din 1 aprilie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în sensul că poate fi atacată cu recurs în termen de 30 de zile de la data comunicării, nu dă dreptul părţilor de a ataca respectiva decizie cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, căile de atac şi termenele în care acestea se exercită, decurgând din lege.
Principiul legalităţii căilor de atac, înscris în art. 457 C. proc. civ., presupune că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac reglementate expres de lege. In afară de căile de atac pe care legea le prevede, nu pot fi folosite alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.
În raport cu dispoziţiile legale anterior menţionate, Decizia civilă nr. 1732 din 1 aprilie 2015 pronunţată de Curtea de Apei Craiova, secţia I civilă, nu este supusă căii de atac a recursului.
Având în vedere dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 493 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă, ca inadmisibil, recursul formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de pârâtul Statul Român prin M.F.P. Direcţia Regională a Finanţelor Publice Craiova - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Gorj împotriva Deciziei civile nr. 1732 din 03 aprilie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 septembrie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1889/2015. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1876/2015. Civil → |
|---|
