ICCJ. Decizia nr. 2108/2015. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 2108/2015
Dosar nr. 3349/1/2015
Şedinţa publică din 8 octombrie 2015
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
La data de 17 martie 2015, pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale, a fost înregistrată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul D.N.C., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, având ca obiect recalculare pensie.
La termenul de judecată de la 22 aprilie 2015, instanţa a pus în vedere reclamantului ca, în termen de 5 zile, să depună la dosar dovada consemnării onorariului de expert în cuantum de 800 lei.
Prin încheierea din 3 iunie 2015, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în baza art. 155 ind. 1 C. proc. civ. a dispus suspendarea judecăţii cererii privind pe reclamantul D.N.C., pentru neîndeplinirea obligaţiei stabilite în sarcina sa prin încheierea de şedinţă de la termenul anterior.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul D.N.C., înregistrat la data de 14 septembrie 2015, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.
La termenul de judecată din 8 octombrie 2015, Înalta Curte a reţinut cauza în pronunţare asupra necompetenţei sale materiale în judecarea prezentei căi de atac.
Potrivit principiului aflării adevărului consacrat de dispoziţiile art. 129 alin. (5) C. proc. civ., coroborat cu principiul rolului activ al instanţei, faţă de dispoziţiile art. 82 din acelaşi cod, în calificarea juridică a cererilor cu a căror soluţionare este învestit, judecătorul nu este ţinut de titulatura dată de către părţi, ci de scopul şi finalitatea pe care acestea le-au avut în vedere prin formularea cererilor respective.
Chiar dacă petentul şi-a intitulat cererea ca fiind contestaţie privind tergiversarea procesului, invocând dispoziţiile art. 522 din Noul C. proc. civ., din analiza conţinutului acesteia, rezultă că aceasta reprezintă o cerere de recurs îndreptată împotriva măsurilor procesuale dispuse prin încheierea din 3 iunie 2015 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Înalta Curte a calificat cererea formulată de petent ca fiind recurs împotriva încheierii din 3 iunie 2015, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, instanţa competentă să îl soluţioneze fiind Curtea de Apel Bucureşti, pentru considerentele ce succed.
Judecata căilor de atac se face prin luarea în considerare a organizării ierarhice a instanţelor de judecată, învestirea instanţelor de control judiciar făcându-se din treaptă în treaptă, fără a se trece peste o instanţă de la un nivel intermediar.
Potrivit dispoziţiilor art. 3 pct. 3 C. proc. civ., curţile de apel judecă, ca instanţă de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în apel sau împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum şi în orice alte cazuri expres prevăzute de lege.
Cum, în speţă, recurentul a învestit instanţa cu o cerere de recurs împotriva încheierii de şedinţă din 3 iunie 2015 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în cadrul unui litigiu de asigurări sociale, competent a fi soluţionat în primă instanţă de tribunal, faţă de prevederile legale mai sus menţionate, se constată că instanţa ierarhic superioară competentă să soluţioneze cererea de recurs este Curtea de Apel Bucureşti.
Faţă de cele ce preced, în conformitate cu dispoziţiile art. 3 pct. 3, raportate la cele ale art. 159 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., soluţionarea recursului va fi declinată în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Declină competenţa de soluţionare a recursului declarat de D.N.C. împotriva încheierii de şedinţă din 3 iunie 2015 pronunţată în Dosarul nr. 4512/3/2015 al Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 octombrie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2161/2015. Civil | ICCJ. Decizia nr. 2113/2015. Civil → |
|---|
