ICCJ. Decizia nr. 708/2015. Civil. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA A ll-A CIVILĂ
Decizia nr. 708/2015
Dosar nr. 61334/299/2014
Şedinţa din Camera de Consiliu de la 3 martie 2015
Asupra conflictului negativ de faţă:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova la data de 15 mai 2014 sub nr. 18364/215/2014, reclamanţii D.C.R. şi D.A.L. au formulat în contradictoriu cu pârâta SC O.T.P.B.N. SA prin SC O.T.P.B.R. SA şi SC O.T.P.F.Z.R.T. SA, o acţiune prin care au solicitat constatarea nulităţii absolutea contractului de cesiune fără număr încheiat la data de 25 septembrie 2013 între SC O.T.P.B.R. SA şi SC O.T.P.F.Z.R.T. SA precum şi a tuturor actelor adiţionale şi Anexe care privesc acest contract, act juridic ce priveşte cesionarea contractului de credit ipotecar pentru persoane fizice din 10 martie 2008 precum şi a inopozabilităţii acestuia faţă de terţul debitor cedat, pe considerentul nerespectării prevederilor legale cu privire la condiţiile de formă şi fond ale valabilităţii actelor juridice, precum şi să se dispună restabilirea situaţiei anterioare existente actului atacat; nulitatea absolută parţială a contractului de credit pentru nevoi personale garantat cu ipoteca din 10 martie 2008 în ceea ce priveşte clauza abuzivă prevăzută la art. 14.7 din contract, având în vedere că este încălcat caracterul intuitu personae ale contractului de credit, operaţiunea cesiunii de creanţă bancară este o simulaţie care ascunde o operaţiune ilicită; cu cheltuieli de judecată în conformitate cu prevederile art. 445 C. proc. civ.
Judecătoria sector 1 Bucureşti prin sentinţa nr. 1123 din 23 ianuarie 2015 a admis excepţia necompetenţei teritoriale.
A declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova.
A constatat existenţa unui conflict negativ de competenţă între Judecătoria sectorului 1 Bucureşti şi Judecătoria Craiova.
A suspendat judecata cauzei până la soluţionarea conflictului negativ de competenţă.
A înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.
La data de 24 iulie 2014, pârâta SC O.T.P.B.R. SA a formulat întâmpinare prin care a invocat următoarele excepţii: excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Craiova, excepţia netimbrării acţiunii, excepţia lipsei de interes, excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi pe fond, respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
Prin sentinţa civilă nr. 11471 din 1 octombrie 2014, instanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Craiova şi a declinat competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 3 decembrie 2014 sub nr. 61334/299/2014.
La termenul de judecată din data de 23 ianuarie 2015, instanţa a reţinut cauza spre soluţionare asupra excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, invocată de reclamanţi prin răspunsul de întâmpinare depus la data de 23 decembrie 2014.
În fundamentarea acestei soluţii cea de-a doua instanţă a reţinut, în esenţă, că stabilirea competenţei teritoriale pentru soluţionarea acţiunii având ca obiect constatarea unor clauze abuzive din Contractul de credit din 10 martie 2008 nu se poate face prin raportare la clauza atributivă de competenţă prevăzută la art. 16.2 din acelaşi contract, care are un vădit caracter abuziv, motiv pentru care nu produce efecte juridice, potrivit art. 6 din Legea nr. 193/2000.
S-a mai arătat că atunci când s-a invocat excepţia necompetenţei teritoriale, instanţa a avut în vedere şi concluziile şi argumentele C.J.U.E. din Hotărârea Oceano Grupo Editorial şi Salvat Editores, C-240/98, care au fost reiterate şi în jurisprudenţa ulterioară, precum cauza C-137/08.
Instanţa a constatat că este abuzivă clauza atributivă de competenţă cuprinsă la art. 16.2 din Contractul de credit din 10 martie 2008, contravenind art. 1 lit. q) din Directiva nr. 93/13/CEE, astfel încât aceasta nu e de natură a produce efecte asupra consumatorului, conform art. 6 din Legea nr. 193/2000.
A apreciat instanţa că atâta vreme cât reclamanţii şi-au manifestat în mod legal dreptul de a alege între două sau mai multe instanţe deopotrivă competente, prevăzut de art. 116 C. proc. civ., competenţa de soluţionare a cauzei nu poate fi declinată, cu atât mai mult cu cât prin aceasta se încalcă dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare al consumatorului.
Înalta Curte, legal învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, în temeiul art. 135 alin. (1) C. proc. civ., constată că Judecătoria sector 1 Bucureşti este instanţa competentă teritorial în judecarea pricinii pentru motivele ce se vor arăta.
Reclamanţii din prezenta cauză D.C.R. şi D.A.L. au solicitat instanţei constatarea nulităţii absolute a contractului de cesiune încheiat la data de 25 septembrie 2013 între SC O.P.T.B.R. SA şi SC O.P.T.F.Z.R.T. SA precum şi a tuturor actelor adiţionale şi anexe, precum şi nulitatea absolută parţială a contractului de credit din 10 martie 2008 în ceea ce priveşte clauza referitoare la cesiunea de creanţă prevăzută de art. 14.7, motivele de nulitate invocate fiind neîndeplinirea condiţiilor de valabilitate a cauzei contractului sub aspectul inexistenţei cauzei, caracterul ilicit al scopului urmărit la încheierea contractului, cauza ilicită, precum şi frauda la lege invocând dispoziţiile art. 1246 C. civ., art. 1225 C. civ.
Potrivit art. 107 C. proc. civ., „Cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel."
Având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată respectiv nulitatea contractului de cesiune încheiat la data de 25 septembrie 2013 între SC O.P.T.B.R. SA şi SC O.P.T.F.Z.R.T. SA precum şi a tuturor actelor adiţionale şi anexe, precum şi faptul că pârâta are sediul în Bucureşti, sector 1 în cauză competenţa teritorială aparţine instanţei de la sediul pârâtei, respectiv Judecătoria sector 1 Bucureşti.
În considerarea celor ce preced Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa în favoarea Judecătoriei sector 1 Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sector 1 Bucureşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 martie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 707/2015. Civil. Conflict de competenţă. Fond | ICCJ. Decizia nr. 706/2015. Civil → |
|---|
