ICCJ. Decizia nr. 764/2015. Civil. Drept de autor şi drepturi conexe. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 764/2015
Dosar nr. 43248/3/2006
Şedinţa publică din 17 martie 2015
Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă, la data de 18 decembrie 2006, reclamanta U.C.M.R-A.D.A, a chemat în judecată pe pârâta SC P.R. SRL, prin care a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se oblige pârâtul la plata remuneraţiilor reprezentând drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale datorate pentru reproducerea, importul si distribuirea, in perioada 15 decembrie 2003 - data pronunţării hotărârii, a operelor muzicale cuprinse in operele audiovizuale fixate pe videograme; obligarea pârâtului la plata penalităţilor de întârziere pentru întârzierea plăţii remuneraţiilor, penalităţi reprezentând 0,15%/zi de întârziere sau in subsidiar reprezentând echivalentul dobânzii de referinţa a B.N.R., calculate de la fiecare termen de plată a remuneraţie scadent, respectiv de la data de 25 a lunii următoare fiecărui trimestru pentru care remuneraţia este datorată; obligarea acestuia ca, pentru fiecare videograma reprodusă, importată sau distribuită în perioada 15 decembrie 2003 - data pronunţării hotărârii, să comunice U.C.M.R.-A.D.A. următoarele informaţii: titlul operei audiovizuale sau, după caz al albumului, denumirea operelor muzicale cuprinse în opera audiovizuală cu indicarea duratei de utilizare a fiecărei opere muzîcale şi a autorilor acesteia (compozitor/textier/aranjor) şi obligarea pârâtului la daune cominatorii de 5.000 lei/zi de întârziere în executarea obligaţiei menţionate în capătul 3 al cererii de chemare în judecată.
La termenul din 24 iulie 2010, tribunalul a luat act de schimbarea denumirii pârâtei în SC A.V.R. SRL.
Prin sentinţa nr. 850 din 18 iunie 2010 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia IV-a civilă, au fost respinse, ca neîntemeiate, excepţiile lipsei calităţii procesuale active a reclamantei U.C.M.R.-A.D.A. şi lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei SC A.V.R. SRL.
Totodată, a fost admisă acţiunea principală precizată, fiind obligată pârâta la plata sumelor de 2.758.376 lei remuneraţie datorată în perioada 15 decembrie 2003 - 31 martie 2007, 383.537 lei penalităţi de întârziere aferente remuneraţiei corespunzătoare perioadei 15 decembrie 2003 - 31 martie 2007, 284.935 lei penalităţi de întârziere calculate până la data de 31.03,2007 (echivalente cu dobânda de referinţă a B.N.R.) şi ia plata penalităţilor de întârziere de 0,15%, pentru fiecare zi de întârziere pentru neplata sumei de 2.758.376 lei remuneraţie pentru perioada 1 iunie 2007 - data plăţii efective.
De asemenea, a fost obligată pârâta ca pentru fiecare videogramă reprodusă importată sau distribuită în perioada 15 decembrie 2003-31 martie 2007 să comunice reclamantei pentru flecare operă în parte următoarele informaţii - titlul operei audiovizuale, denumirea operelor muzicale cuprinse în opera audiovizuală cu indicarea duratei de utilizare a fiecărei opere şi a autorilor (compozi tor/tex tier/aranj or).
Prin aceeaşi sentinţă pârâta a fost obligată la plata sumei de 9499 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
Prin Decizia nr. 22/A din 7 februarie 2012, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis apelul formulat de pârâta SC A.V.R. SRL, (fostă SC P.R. SRL) împotriva sentinţei civile nr. 850 din 8 iunie 201.0 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civila.
A schimbat în parte sentinţa apelată, în sensul că:
A respins acţiunea, ca neîntemeiată.
A menţinut dispoziţiile sentinţei referitoare ia respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale active şi pasive.
A obligat intimata la plata către apelantă a sumei de 42.476,15 lei, reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu expertiză, taxă de timbru, onorariu avocat).
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta U.C.M.R. - A.D.A., invocând în drept dispoziţiile art. 304 pct. 5, 7 şi 9 C. proc. civ. şi solicitând, în principal, casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de apel, iar în subsidiar, modificarea în tot a deciziei recurate, în sensul respingerii, ca neîntemeiat, a apelului declarat de pârâta SC A.V.R. SRL, împotriva sentinţei instanţei de fond.
La termenul din data de 12 februarie 2013, instanţa a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006, faţă de împrejurarea că în Dosarul nr. 38300/3/2011 al Tribunalului Bucureşti s-a dispus deschiderea procedurii generale de insolvenţă împotriva intimatei SC A.V.R. SRL şi a fost numit administrator judiciar Cabinet Individual de Insolvenţă B.F.D.
Din verificările efectuate de către instanţă la Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă, rezultă că Dosarul nr. 38300/3/2011 a fost soluţionat irevocabil la data de 28 octombrie 2013. Prin sentinţa civilă nr. 6098 din 17 iunie 2013 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VII-a civilă, s-a dispus închiderea procedurii insolvenţei faţă de debitoarea SC A.V.R. SRL, radierea societăţii debitoare şi descărcarea lichidatorului judiciar de orice îndatoriri şi responsabilităţi.
Cauza a rămas în neluerare până la termenul din data de 17 martie 2015, când s-a repus pe rol din oficiu şi instanţa a rămas în pronunţare cu privire la excepţia perimării recursului.
Înalta Curte urmează să constate intervenita sancţiunea perimării, având în vedere următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau revocare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în neluerare din vina părţii timp de un an. Conform art. 252 alin. (1) C. proc. civ., perimarea se poate constata şi din oficiu.
Aşadar, pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în neluerare timp de un an şi această lăsare a pricinii în neluerare sa fie cauzată de culpa părţii.
Drept urmare, perimarea operează cu condiţia ca, timp de un an să nu se fi săvârşit niciun act de procedură în vederea judecării cauzei, situaţie cauzată de lipsa de diligentă a părţilor, care nu au acţionat în acest scop, deşi aveau posibilitatea sa o facă.
În speţă, după suspendarea cauzei nu s-au făcut demersuri pentru reluarea procedurii judiciare, deşi potrivit sentinţei civile nr. 6098 din 17 iunie 2013 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VII-a civilă, irevocabilă la data de 28 octombrie 2013, procedura insolvenţei împotriva intimatei SC A.V.R. SRL a fost închisă şi s-a dispus radierea debitoarei.
Rezultă că temeiul suspendării reprezentat de dispoziţiile art. 36 din Legea nr. 85/2006 a încetat să mai justifice această măsură, de lăsare a pricinii în neluerare, la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti menţionate, respectiv 28 octombrie 2013.
Or, de la acest moment şi până la repunerea cauzei pe rol din oficiu (17 martie 2015), nu s-a mai îndeplinit niciun act de procedură de natură să întrerupă cursul termenului de perimare.
În consecinţă, Înalta Curte constată întrunirea în cauză a condiţiilor prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ. şi, raportat la aceste dispoziţii legale coroborate cu cele ale art. 252 alin. (1) C. proc. civ., urmează a se constata perimat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de reclamanta U.C.M.R. - A.D.A. împotriva Deciziei nr. 22/A din data de 7 februarie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de munca şi asigurări sociale,
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 martie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 763/2015. Civil | ICCJ. Decizia nr. 778/2015. Civil. Revendicare imobiliară. Recurs → |
|---|
